"Migranţii, o resursă pentru dezvoltarea integrală": în audienţă la Benedict al XVI-lea,
participanţii la congresul mondial pentru Pastoraţia Migranţilor şi Refugiaţilor.
Din România, participă ep. Petru Gherghel
RV 09 nov 2009. Migranţii, consideraţi nu o "problemă" ci
o "resursă" şi o "ocazie propice" de dezvoltare, creştinii fiind cei dintâi care să
dea mărturie despre valoarea ospitalităţii şi solidarităţii. Este, pe scurt, discursul
pe care Benedict al XVI-lea l-a adresat participanţilor la al VI-lea Congres mondial
pentru Pastoraţia Migranţilor şi Refugiaţilor, primiţi luni în audienţă. A luat parte
şi episcopul Petru Gherghel, al diecezei de Iaşi, responsabil pentru migranţi în Conferinţa
Episcopilor din România. Lucrările congresului au început în cursul dimineţii prin
Sfânta Liturghie celebrată de cardinalul secretar de Stat. Importanta reuniune convocată
de departamentul vatican pentru migranţi se va încheia joi, 12 noiembrie, şi are ca
temă "Un răspuns pastoral la fenomenul migrator în era globalizării".
Afirmaţiile
papei Benedict al XVI-lea constituie deseori o provocare pentru Statele şi guvernele
care au tendinţa de a ridica bariere legislative pentru a limita sau descuraja fluxurile
migratorii. În schimb, s-a întrebat Pontiful, "de ce nu s-ar considera actualul fenomen
migrator mondial drept condiţie favorabilă pentru înţelegerea între popoare, construcţia
păcii şi dezvoltării care interesează orice naţiune"?. O întrebare contracurentului,
care pentru reuniunea organizată de Consiliul Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor
la cinci ani de la instrucţiunea "Erga migrantes caritas Christi", devine în aceste
zile baza de verificare şi de propuneri pastorale.
În timp ce globalizarea
constrânge Statele într-o reţea, iar criza mondială măreşte "abisul economic" dintre
naţiunile bogate şi cele sărace, cum se poate răspunde la fenomenul migraţiilor? Pornind
de la o viziune diferită, a afirmat Sfântul Părinte, care să aibă la centru valoarea
solidarităţii şi celelalte valori care decurg: • "Migraţiile invită la a scoate
în lumină unitatea familiei umane, valoarea primirii, ospitalităţii şi a iubirii pentru
aproapele. Acestea însă trebuie traduse în gesturi cotidiene de împărtăşire, co-participare
şi solicitudine faţă de ceilalţi, mai ales faţă de cei nevoiaşi (...). Iată de ce
Biserica invită credincioşii să-şi deschidă inima faţă de migranţi şi familiile lor,
ştiind că ei nu sunt doar o 'problemă' ci constituie o 'resursă' de valorizat în mod
oportun pentru drumul umanităţii şi pentru dezvoltarea ei autentică".
Timpul
de faţă este, în schimb, dominat de prea multe istorii care povestesc despre emigraţii
dramatice, despre femei, bărbaţi, tineri şi copii care se încredinţează unui vis de
răscumpărare pentru a ieşi dintr-o viaţă de simplă supravieţuire, şi adesea, chiar
mai puţin de atât: • "Criza economică mondială, cu creşterea enormă a şomajului,
reduce posibilităţile de angajare şi sporeşte numărul celor care nu reuşesc să găsească
nici măcar o muncă precară. Mulţi se văd atunci constrânşi să abandoneze ţările şi
comunităţile lor de origine, sunt dispuşi să accepte munci în condiţii nicidecum în
armonie cu demnitatea umană, cu o înserare anevoioasă în societăţile de primire din
cauza diversităţii de limbă, cultură sau orânduire socială".
Fenomenul migrator,
aşadar, este şi rămâne complex, a recunoscut Benedict al XVI-lea, dar cu toate acestea,
a reluat, "dezvoltarea autentică asumă întotdeauna o trăsătură solidară". Iar speranţa
de a găsi solidaritatea, pentru cel care o cultivă, se dovedeşte deseori iluzorie: •
"Mulţi emigranţi abandonează astăzi Ţara proprie pentru a fugi de condiţii de viaţă
inacceptabile din punct de vedere uman dar fără a găsi în altă parte primirea pe care
o sperau. În faţa situaţiilor atât de complexe, cum să nu ne oprim pentru a reflecta
la consecinţele unei societăţi bazate fundamental numai pe dezvoltarea materială?
În enciclica "Caritas in veritate" remarcam că adevărata dezvoltare este doar cea
integrală, adică dezvoltarea care interesează pe orice om şi omul întreg (...). De
aceea, e necesar să se dea răspunsuri adecvate la marile schimbări sociale în curs,
ţinând cont că nu poate exista o dezvoltare efectivă dacă nu se sprijină întâlnirea
dintre popoare, dialogul dintre culturi şi respectarea diferenţelor legitime".