Întâlnirea papei Benedict al XVI-lea cu reprezentanţii artelor la 21 noiembrie, prezentată de mons. Ravasi: Biserica, în căutarea unei „noi alianţe” cu arta

(RV - 5 noiembrie 2009) La 45 de ani de la renumitul discurs pe care Paul al VI-lea l-a ţinut artiştilor în Capela Sixtină - şi la 10 ani de la tot atât de memorabila Scrisoare pe care în aprilie 1999 a adresat-o artiştilor Ioan Paul al II-lea - Benedict al XVI-lea se pregăteşte să reînsufleţească o întâlnire analogă pe 21 noiembrie, tot în Capela Sixtină, cu o reprezentanţă internaţională a unor exponenţi din toate artele.

 
Evenimentul a fost prezentat joi dimineaţă în Sala de presă a Sfântului Scaun de arhiepiscopul Gianfranco Ravasi - preşedinte al Consiliului Pontifical al Culturii, care promovează întâlnirea - şi de directorul Muzeelor Vaticane, prof. Antonio Paolucci.

Din toată lumea la Roma, în Vatican, sub frescele Sixtinei - pe care Paul al VI-lea a definit-o „un cenaclu” pentru artişti - pentru a relansa la începutul celui de-a 21-lea secol un dialog „global” cu toate sectoarele artei: dialog pe care Biserica l-a avut întotdeauna de-a lungul secolelor şi care de peste 40 de ani - mai întâi cu papa Paul al VI-lea şi apoi cu Ioan Paul al II-lea - îl reluase prin întâlniri rămase în istorie.

Pe fundalul întâlnirii, care pe 21 noiembrie va reuni peste 260 de artişti răspunzând invitaţiei Consiliului Pontifical al Culturii pentru a asculta cuvintele lui Benedict al XVI-lea, se află în integritatea sa - a afirmat arhiepiscopul Ravasi - spiritul pe care papa Ioan Paul al II-lea l-a condensat acum zece ani în Scrisoarea sa către artişti şi pe care preşedintele departamentului culturii l-a repetat:
• Aceasta (arta), de fapt, chiar dincolo de expresiile sale mai specific religioase, când este autentică, are o intimă afinitate cu lumea credinţei, încât, chiar şi în condiţiile de mai mare distanţare a culturii de Biserică, tocmai arta continuă să construiască un fel de punte în direcţia experienţei religioase. Întrucât căutare a frumosului, rod al unei imaginaţii ce trece dincolo de cotidian, ea este, din firea ei, un fel de apel la Mister. Până şi atunci când scrutează profunzimile cele mai obscure ale sufletului sau aspectele cele mai răvăşitoare ale răului, artistul se face într-un anume mod voce a aşteptării universale a răscumpărării.

Prelatul a explicat la începutul conferinţei de presă că orizontul în care a fost condusă selecţia pentru invitaţii la întâlnirea cu Papa a fost „unul cât mai vast posibil”. Au fost contactaţi peste 500 de artişti - un număr foarte mare în ciuda limitărilor de spaţiu oferit de Capela Sixtină - nici un refuz de tip ideologic, ci doar o serie de absenţe datorate unor angajamente asumate de mai înainte şi pe care nu pot să nu le onoreze.

Şi mai ales, nici o limitare de tip religios:
• Subiecţii care sunt invitaţi şi care vor participa nu aparţin numai lumii catolice, chiar dacă lumea catolică, evident, este reprezentată într-un mod consistent şi substanţial. Este vorba, de fapt, chiar şi în acest caz de orizontul cât mai larg posibil: adică toţi cei care sunt semnificativi în contextul cercetării lor artistice, făcând abstracţie de crezul lor, de apartenenţele lor naţionale, sau sau politice.

Pictura şi sculptura, arhitectura, literatura şi poezia, muzica şi cântul, cinema, teatru, dans, fotografie: acestea sunt macro-categoriile în care au fost grupaţi artiştii. Cu toate, a afirmat mons. Ravasi, Biserica vrea să restabilească o „nouă alianţă”. Acea alianţă dintre două dimensiuni care amândouă se confruntă cu efortul de a reprezenta infinitul. Este vorba de o alianţă care în trecut, a recunoscut preşedintele departamentului vatican al culturii, a fost ruptă.

Aici serviciul audio: