Nu reduceţi ştiinţa la simplu calcul şi experiment, ci descoperiţi în Creaţie iubirea lui Dumnezeu: Papa şi iniţiativele Observatorului Astronomic Vatican, cu ocazia Anului Internaţional al Astronomiei.

(RV - 30 octombrie 2009) Menirea ştiinţei este aceea de a deschide orizontul raţiunii spre căutarea adevărului: a subliniat Benedict al XVI-lea în audienţa de vineri dimineaţă acordată participanţilor la Întâlnirea promovată de Observatorul Astronomic Vatican - cunoscuta Specola Vaticana, cu ocazia Anului Internaţional al Astronomiei. Papa a afirmat că, în contemplarea universului la fel ca a celorlalte lucrări minunate ale creaţiei, putem recunoaşte opera lui Dumnezeu-Iubire. Observatorul Astronomic Vatican şi Guvernatoratul Statului Cetăţii Vaticanului a organizat pentru Anul Astronomiei în zilele de vineri 30 şi sâmbătă 31 octombrie o serie iniţiative culturale la care i-au parte astronomi din toată lumea. Cuvântul de salut către Papa a fosta adresat de cardinalul Giovanni Lajolo.

Anul Internaţional al Astronomiei, dedicat lui Galileo, ne invită să privim universul cu spirit de uimire, străduindu-ne să căutăm adevărul: a îndemnat Pontiful astronomii internaţionali reuniţi la Roma de Observatorul Astronomic Vatican. Papa a subliniat că în Cristos, noul Adam, recunoaştem „adevăratul centru al universului şi al istoriei”. În el, Cuvântul întrupat, a mai spus, vedem în totalitatea sa măreţia noastră de fiinţe umane, dotate cu raţiune şi chemate la un destin veşnic. Papa a reamintit că istoria Observatorului este legată de figura lui Galielo, „de controversele care au însoţit cercetarea sa, şi de încercarea Bisericii de a obţine o înţelegere corectă şi fructuoasă a relaţiei dintre ştiinţă şi raţiune”:
• “I take this occasion to express my gratitude…” - „Folosesc această ocazie - a adăugat Pontiful - pentru a-mi esprima gratitudinea nu numai pentru studiile meticuloase care au lămurit contextul istoric precis al condamnării lui Galileo” dar şi „pentru eforturile acelora care sunt angajaţi într-un dialog continuu şi într-o reflecţie asupra dimensiunii complementare a credinţei şi raţiunii, în serviciul unei înţelegeri integrale a omului şi a locului său în univers”. S-a oprit apoi asupra „sintezei umaniste a cunoaşterii” care a inspirat părinţii ştiinţei moderne.

O lecţie mereu actuală:
•“Who can deny that responsibility for the future…”- Cine poate nega - s-a întrebat Papa - că responsabilitatea pentru viitorul umanităţii şi respectarea naturii” cere, “astăzi mai mult ca niciodată”, “observarea atentă, judecata critică, răbdarea şi disciplina care sunt esenţiale metodei ştiinţifice moderne?” Dar, în acelaşi timp, marii oameni de ştiinţă din epoca descoperirilor ne amintesc că „adevărata cunoaştere este întotdeauna îndreptată spre înţelepciune, şi, mai de grabă decât să restrângă orizontul minţii, ne invită să ne ridicăm privirea spre domeniul înalt al spiritului”.

•”Knowledge, in a word, must be understood…” - “Cunoaşterea, într-un cuvânt, trebuie să fie înţeleasă şi urmărită” în toată dimensiunea ei eliberatoare. Desigur, a recunoscut Papa, „poate fi redusă la calcul şi experienţă”. Cu toate acestea, „dacă aspiră să fie înţelepciune, capabilă să orienteze omul”, trebuie să tindă spre urmărirea adevărului ultim, care, deşi dincolo de capacităţile noastre, „nu este mai puţin cheia fericirii şi libertăţii noastre adevărate”.

Papa a încheiat discursul cu un îndemn către toţi oamenii de ştiinţă:
•”It is my hope that the wonder and exaltation…” - “Am speranţa - a spus Benedict al XVI-lea - că uimirea şi entuziasmul”, roade ale acestui An Internaţional al Astronomiei, “vor conduce dincolo de contemplarea minunilor creaţiei până la contemplarea Creatorului”. A aculei Iubiri - a încheiat Papa citându-l pe Dante Alighieri, care “mişcă soarele şi celelalte stele”.

Aici serviciul audio: