Anul Sacerdotal: Scrisoarea cardinalului Bagnasco asupra „marelui dar al preoţiei”

(RV – 29 octombrie 2009) „A oferi unele consideraţii care să ajute meditaţia spirituală asupra darului primit şi asupra sfinţeniei sacerdotale” şi „a împărtăşi necesitatea unei reguli de viaţă pentru a nu trăi fărâmiţaţi şi absorbiţi de numeroasele îndatoriri pastorale”. Astfel subliniază arhiepiscopul de Genova, cardinalul Angelo Bagnasco, în ultima sa scrisoare pastorală intitulată „Eu sunt Păstorul cel Bun”.
Scrisă cu ocazia Anului Sfintei Preoţii, proclamat de Benedict al XVI-lea, scrisoarea a fost înmânată preoţilor din dieceza de Genova cu ocazia unui recent curs de formare permanentă.
„Preotul” – se citeşte în textul preluat de agenţia SIR – „înainte de a fi un slujitor al carităţii, este un ministru al sacramentelor, instrumente ale vieţii divine”. Din document reiese cu claritate şi insistenţă cum preotul trebuie să fie înainte de toate un om de mare spiritualitate. „Păstorul nu este un funcţionar cu ora – insistă cardinalul Bagnasco – ci un om care poartă pecetea Duhului Sfânt. Preotul – adaugă arhiepiscopul de Genova – nu trebuie să fie un „cuceritor de suflete”, ci trebuie să fie înainte de toate o persoană „cucerită de Cristos”. De aceea, preotul este un om al bucuriei, o bucurie plină de bunătate, o bucurie perseverentă pentru că nu este bazată pe iluzii şi pe bunuri efemere, ci este fondată pe Dumnezeu.
„Preotul” – se evidenţiază de asemenea în scrisoare – „este chemat la sfinţenie”. „Sfinţenia” – a adăugat – „este o datorie pe care o avem faţă de Domnul care ne-a chemat în mod gratuit – le-a amintit preoţilor din dieceza sa preşedintele Conferinţei Episcopale din Italia”.

Aici serviciul audio: