Mesaj al lui Benedict al XVI-lea către Karekin al II-lea cu ocazia celei de-a zecea aniversări a alegerii de Catholicos al tuturor armenilor: din ce în ce mai puternice legăturile cu Biserica catolică

(RV - 27 octombrie 2009) Un prilej de bucurie pentru a sublinia progresele în dialogul ecumenic: acesta este pe scurt conţinutul mesajului pe care Benedict al XVI-lea l-a trimis lui Karekin II-lea cu ocazia celei de-a zecea aniversări a alegerii sale ca Patriarh suprem şi Catholicos al tuturor armenilor. Papa a subliniat marele efort depus de Karekin al II-lea pentru a face să reînflorească creştinismul pe pământul armean.

Bunele relaţii dintre Biserica Catolică şi Biserica Apostolică Armeană să continue să se întărească tot mai mult în următorii ani: este urarea lui Benedict al XVI-lea care în mesajul său mulţumeşte lui Karekin al II-lea pentru „angajarea sa personală la dialogul, cooperarea şi prietenia” dintre catolici şi armenii apostolici. „Renaşterea libertăţii” Bisericii în Armenia, la sfârşitul secolului trecut - se mai citeşte în mesaj - a fost primită cu bucurie de creştinii din toată lumea. Aminteşte că „sarcina imensă de a reconstrui comunitatea bisericească” armeană a căzut tocmai pe umerii Catholicosului. Pontiful vorbeşte despre rezultate „într-adevăr considerabile” obţinute în puţin timp: noi iniţiative pentru educaţia creştină a tinerilor, formarea clerului, înfiinţarea de noi parohii şi centre comunitare şi apoi promovarea valorilor creştine în viaţa socială şi culturală a naţiunii. Mesajul se încheie cu invocaţia către Domnul, pentru ca armenii apostolici şi catolicii să fie din ce în ce mai mult uniţi într-o legătură de credinţă, speranţă şi dragoste.

Pe 8 mai 2008, primindu-l pe Karekin al II-lea în Vatican, Papa subliniase importantele progrese în dialogul dintre cele două Biserici. „Duhul - afirmase cu acea ocazie poate deschide uşi ce sunt închise”. Benedict al XVI-lea amintise apoi istoria recentă a Bisericii catolice armene care, nota, „a fost scrisă în culorile contrastante ale persecuţiei şi martirajului”. La rândul său, Karekin al II-lea încurajase dialogul în curs între Biserica catolică şi familia Bisericilor ortodoxe orientale, mulţumind Papei pentru grija sa în a întări cunoaşterea şi înţelegerea bazelor creştinismului.

Potrivit unei tradiţii antice, au fost Bartolomeu şi Iuda Tadeu apostolii care au purtat Evanghelia poporului armean şi care apoi s-a convertit la creştinism în anul 301 prin lucrarea Sfântului Grigore Luminătorul. De acea Biserica armeană îşi ia şi numele de Biserică gregoriană. Armenii, care acceptă primele trei Concilii ecumenice, nu au participat în schimb la Conciliul din Calcedon din 451, dând viaţă unei Biserici autocefale. În 1996, Ioan Paul al II-lea şi Karekin I au semnat o Declaraţie comună pentru a disipa „multe din neînţelegerile moştenite din controversele şi disensiunile trecutului”. În document, se recunoaşte că factori „lingvistici, culturali şi politici au contribuit în gradul cel mai înalt la ivirea acelor divergenţe teologice care şi-au găsit expresia” în formularea lor doctrinară. Papa şi Catholicosul iau deci act de „marele progres” obţinut de Bisericile lor „în căutarea împreună unităţii în Cristos”, „Dumnezeu desăvârşit în divinitatea sa, om desăvârşit în umanitatea sa”. O uniune, subliniază documentul „care este reală, desăvârşită, fără amestec, fără alterare, fără divizare, fără nici o formă de separare”.

Aici serviciul audio: