Creştinii să fie activi în salvgardarea Creaţiei: mesaj al Papei către patriarhul Bartolomeu I pentru Simpozionul asupra fluviului Mississipi

(RV - 22 octombrie 2009) Un apel adresat creştinilor, pentru ca să dea lumii o mărturie credibilă de responsabilitate pentru salvgardarea Creaţiei şi o impresionantă evocare a uraganului Katrina. Acesta este measjul pe care Benedict al XVI-lea l-a trimis miercuri patriarhului ecumenic de Constantinopol Bartolomeu I, pentru deschiderea la New Orleans, în statul american Louisiana, a Simpozionului despre Religie, Ştiinţă şi Mediu înconjurător cu titlul „Restabilirea echilibrului: marele fluviu Mississipi”.

Mesajul papei Benedict al XVI-lea a fost citit de arhiepiscopul de New Orleans, mons. Gregory Michael Aymond. A urmat intervenţia patriarhului Bartolomeu I, în prezenţa cardinalului Theodore Mc Carrick, arhiepiscop emerit de Wshington, a mons. Alfred Clifton Hughes, arhiepiscop emerit de New Orleans, şi a patriarhului ortodox al Americii, Demetrios.

Din Louisiana trimisa noastră, Giada Aquilino transmite:
• Creştinii sunt chemaţi să se unească pentru a oferi lumii o mărturie credibilă a responsabilităţii pentru salvgardarea Creaţiei şi să colaboreze în orice mod posibil pentru a asigura ca planeta noastră Terra să poată păstra intact cea ce Dumnezeu i-a dăruit: măreţie, frumuseţe şi generozitate”. Încredinţând mesajul său arhiepiscopului de New Orleans mons. Gregory Aymond, cu aceste cuvinte Benedict al XVI-lea a salutat patriarhul ecumenic de Constantinopol Bartolomeu I şi cei 150 de participanţi la Simpozionul despre Religie Ştiinţă şi Ambient dedicat fluviului Mississipi. „Rezolvarea crizelor ecologice din timpul nostru - a adăugat Pontiful - cere în mod necesar o schimbare profundă „din partea contemporanilor noştri”: în această privinţă, Pontiful s-a declarat „pe deplin acord cu patriarhul Bartolomeu asupra faptului că „problemele urgente care privesc grija şi protecţia mediului înconjurător”, atingând importante chestiuni politice, economice, tehnice şi ştiinţifice, sunt totuşi „în mod esenţial de natură etică”.

Citând enciclica sa Caritas in veritate, Sfântul Părinte a amintit că natura „este o prioritate pentru toţi” şi, ca fundament al vieţii noastre, trebuie folosită „în mod responsabil” şi „cu respect”. O cunoaştere a progresului „pur economică şi tehnologică” va provoca inevitabil „consecinţe negative” pentru indivizi, popoare şi creaţia însăşi. O dezvoltare umană autentică - a subliniat - cheamă la o dreptate între generaţii şi la solidaritatea cu oamenii viitorului, care şi ei au dreptul de a se bucura de bunurile pe care creaţia, aşa cum a voit Dumnezeu, le împarte din belşug tuturor. Acest Simpozion asupra fluviului Mississipi - a continuat Papa - ne aminteşte ceea ce s-a petrecut la New Orleans şi în zonele vecine pe 29 august 2005 cu trecerea devastatoare a uraganului Katrina: „gândurile mele şi rugăciunile mele - a scris Benedict al XVI-lea - sunt cu toţi aceia, mai ales cei săraci, care au cunoscut suferinţă, privaţiuni şi deplasări şi cu toţi cei care s-au angajat în munca răbdătoare de reconstrucţie şi reînnoire”.
La observaţia Papei, potrivit căruia „astăzi marile sisteme fluviale din toate continentele sunt expuse unei serioase ameninţări, adeseori ca rezultat al unor activităţi şi decizii ale omului”, s-a referit patriarhul Bartolomeu I care, în discursul său, a subliniat cum „noi toţi aven partea noastră de îndeplinit, responsabilitatea noastră sacră pentru ziua de mâine. Deoarece - a încheiat patriarhul ecumenic ortodox - „orice decizie, personală sau colectivă, determină viitorul planetei”.

Până aici serviciul audio:

Dar în ce mod creştinii pot mărturisi împreună angajarea pentru ocrotirea Creaţiei? Trimisa noastră a stat de vorbă cu arhiepiscopul mitropolit de New Orleans mons. Gregory Michael Aymond:
• First of all, to remember it from a theological point of view which obviously …În primul rând considerând lucrurile dintr-un punct de vedere teologic care, fireşte, îşi întemeiază rădăcinile în istoria Creaţiei: „Când Dumnezeu a creat pământul şi apele şi tot ce există a văzut că era un lucru bun”. ŞI el a binecuvântat Creaţia şi ne-a încredinţat nouă, fiinţe umane, sarcina de a fi bunii săi păzitori, să ne folosim de acest dar şi a nu abuza de el. În schimb, cum am văzut de-a lungul istoriei noastre, uneori nu am fost buni păzitori. Avem prin urmare, o responsabilitate teologică şi morală: ca popor al lui Dumnezeu şi ăn special la creştini, trebuie să ne-o asumăm şi să lucrăm împreună. Este vo responsabilitate spirituală şi morală. Cred că trebuie să facem mai mult: trebuie să predicăm mai mult despre acest subiect, trebuie să facem mai mult considerând-o o chestiune de dreptate socială.

În mesajul său, Sfântul Părinte a amintit uraganul Katrina. Ce a lăsat în urmă acest uragan?
• It left the city tremendously wounded and the wounds are still there...Katrina a lăsat un oraş rănit profund, iar rănile există încă. A fost ca un exod al unui popor, cu o distrugere incredibilă de case, structuri şi altele…Aceasta s-a întâmplat în urmă cu patru ani. Reconstrucţia a demarat, dar după părerea mea mai e nevoie de încă cinci ani înainte ca reconstrucţia să fie definitivă.

Care e speranţa?
• My hope is that we continue the rebuilding... Speranţa mea este ca reconstrucţia să poată continua. Lumea aici este într-adevără plină de speranţă; e lume care ia foarte serios propria credinţă, care crede profund în Isus Cristos…suntem persoane de speranţă şi mare forţă sufletească. Mă tem însă că oraşul nu va fi niciodată cel înainte de Katrina, dar cred că noi vom reveni şi vom fi o comunitate cu o credinţă mare. Cred şi că ceea ce s-a întâmplat aici să fie o lecţie pentru toată lumea, desigur pentru Statele Unite, dar şi pentru restul lumii. Sperăm - că dacă se vor mai repeta asemenea calamităţi - să fim mai bine pregătiţi să le înfruntăm, cu un mai mare simţ de responsabilitate din partea autorităţilor noastre.

Acest simpozion pe Mississipi uneşte catolici şi ortodocşi într-o angajare comună pentru ocrotirea Creaţiei şi se întăreşte astfel ecumenismul. La ce punct este dialogul dintre cele două Biserici surori?
• The dialogue is very strong; it’s been taking place for 77 years … Dialogul este foarte intens: este în curs de 77 de ani. De fapt, plec astăzi la Washington pentru a lua parte la acest dialog: aceasta va fi prima mea întâlnire. Sfântul Părinte ne-a încurajat să continuăm să participăm la dialog.

Aici serviciul audio: