Benedict al XV-lea îndeamnă la a reda avânt nou valorilor creştine, fundament al Europei,
adesea sufocate de grupuri de presiune, individualism şi utilitarism
(RV - 19 octombrie 2009) În momentul în care Europa celebrează a 20.a aniversare
a căderii Zidului de la Berlin, Europa trebuie să se inspire din patrimoniul său creştin
pentru a putea privi cu încredere spre viitor: este îndemnul pe care Benedict
al XVI-lea l-a adresat luni dimineaţă şefului delegaţiei Comisiei Comunităţilor Europene
Yves Gazzo, primit în Vatican pentru prezentarea scrisorilor de acreditare. Este vorba
de al doilea şef al delegaţiei Comisiei, după ambasadorul Leitao Ritto. În discursul
său însufleţit despre identitatea Europei, papa Benedict al XVI-lea a subliniat că
tradiţia umanistă, înrădăcinată în creştinism, este forţa Bătrânului Continent.
„Biserica
- a spus Pontiful - trebuie să însoţească procesul de construire a Uniunii Europene,
iată de ce îşi permite să-i amintească insistent care sunt valorile de bază şi constitutive
ale societăţii europene, pentru să poată fi promovate pentru binele tuturor”. Papa
s-a oprit tocmai asupra acestor valori care au făcut să se nască Europa şi care au
reprezentat „forţa de gravitaţie care a atras spre nucleul ţărilor fondatoare” celelalte
naţiuni.
Aceste valori, a relevat Pontiful, „sunt rodul unei istorii îndelungate
şi sinuoase în care, nimeni nu o poate nega, creştinismul a jucat un rol de prim ordin”.
Demnitatea egală a tuturor fiinţelor umane, libertatea religioasă ca fundament al
tuturor celorlalte libertăţi civile, pacea ca element decisiv pentru binele comun,
şi apoi dezvoltarea umană ca vocaţie divină sunt elemente centrale ale Revelaţiei
creştine care continuă să modeleze civilizaţia europeană.
„Când Biserica reaminteşte
rădăcinile creştine ale Europei”, a precizat, „nu este în căutarea unui statut privilegiat
pentru sine”. Biserica desfăşoară o operă de memorie istorie, amintind înainte de
toate un adevăr, „tot mai mult trecut sub tăcere”: inspiraţia creştină a ţărilor fondatoare
a Uniunii Europene. Biserica, a spus, doreşte să manifeste şi că baza valorilor europene
provine în principal din patrimoniul creştin care încă şi azi continuă să nutrească
Europa. Aceste valori, a subliniat, „nu constituie un agregat anarhic sau aleatoriu,
ci formează un ansamblu coerent care se ordonează şi se articulează istoric, începând
de la o viziune antropologică precisă”.
Europa, se întreabă deci Papa, poate
oare să omită „principiul original al valorilor sale care a dezvăluit omului valoarea
sa eminentă şi realitatea unei vocaţii personale” ce-şi deschide orizontul la toţi
oamenii cu care este chemat să constituie o singură familie? Benedict al XVI-lea
a evidenţiat apoi şi riscul ca asemenea valori să fi manipulate de „indivizi şi grupuri
de presiune” dornice să facă să înainteze interesele particulare în detrimentul unui
„proiect colectiv ambiţios pe care europenii îl aşteaptă”, spre binele comun al întregului
continent şi al întregii lumi.
Acest pericol, a continuat, e deja acum „perceput
şi denunţat de numeroşi observatori” de provenienţă diferită. Este deci important,
a fost îndemnul său, ca Europa să nu-şi abandoneze modelul de civilizaţie. Elanul
său originar, a adăugat, nu trebuie „sufocat de individualism sau de utilitarism”.
Imensele
resurse intelectuale, culturale şi economice ale continentului, a mai spus, vor continua
să aducă roade” dacă vor fi fecundate „de viziunea transcendentă a persoanei umane
care constituie comoara cea mi preţioasă a patrimoniului european”. Tocmai această
tradiţie umanistă, care aparţine la mai multe curente de gândire, a constatat papa
Benedict, face Europa capabilă să înfrunte provocările de mâine şi să răspundă speranţelor
popoarelor. Este vorba în principal despre „căutarea unui echilibru just şi delicat
între eficienţa economică şi cerinţele sociale, salvgardarea ambientului” şi mai presus
de toate „sprijinul indispensabil şi necesar pentru viaţa umană, de la concepere până
la moartea naturală şi pentru familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi
o femeie”.