Pe 17 ianuarie 2010 Benedict al XVI-lea va vizita sinagoga din Roma
(RV - 13 octombrie 2009) Douăzeci şi trei de ani şi nouă luni după istorica vizită
a lui Ioan Paul al II-lea, un Papă va trece pragul sinagogii
din Roma. Evenimentul, oficializat marţi 13 octombrie de Sala de presă a Sfântului
Scaun, a fost fixat pentru după-amiaza zilei 17 ianuarie 2010, când Benedict al XVI-lea
va întâlni comunitatea evreiască din capitală cu ocazia Zilei dialogului dintre catolici
şi evrei şi a comemorării unui important fapt istoric pentru comunitatea ebraică romană.
De
amintit că însuşi Benedict al XVI-lea, în septembrie anul acesta, a vorbit despre
iminenta sa vizită la sinagoga din Roma în telegrama de urări trimisă pe 17 septembrie
rabinului şef al Romei, Riccardo Di Segni, pentru sărbătorile evreieşti Kippur şi
Sukkot. Iniţial, vizita se preconiza pentru toamna aceasta, apoi s-a optat în mod
semnificativ pentru data de 17 ianuarie 2010, în timpul căreia este în program a 21-a
ediţie a Zilei pentru aprofundarea şi dezvoltarea dialogului dintre catolici şi evrei.
Cea de la Roma va fi a treia sinagogă pe care Benedict al XVI-lea o va vizita, după
cele din Köln în Germania în august 2005 şi de la Park East din New York în aprilie
2008. Deja imediat după alegerea la sediul pontifical în data de 19 aprilie 2005,
printr-un mesaj trimis lui Riccardo Di Segni, Benedict al XVI-lea manifestase voinţa
şi încrederea „în ajutorul Celui Preaînalt pentru a continua dialogul şi întări colaborarea
cu fiii şi fiicele poporului evreu”.
Dar data de 17 ianuarie de anul viitor
- zi a vizitei lui Benedict al XVI-lea la sinagoga romană - va însemna şi amintirea
unei importante pagini de istorie pentru evrei romani, cea numită a „cerului plumburiu”
„Mo’ èd de Plumb”, care se celebrează în ziua de 2 a lunii shevàt în amintirea unui
eveniment considerat miraculos. În 1793, evreii din ghetoul din Roma au scăpat de
furia lumii de rând care se adunase aproape de porţile ghetoului pentru a le da foc
şi pătrunde înăuntru cu intenţii ostile, convinsă că evreii ar fi dat ajutor şi protecţie
odioşilor susţinători ai ideilor revoluţionare ce veneau din Franţa. Episoade de violentă
intoleranţă se verificaseră deja în alte părţi şi existau temeri de ceva m ai grav,
când o ploaie providenţială, aproape un diluviu torenţial, a contribuit la stingerea
incendiului de la porţi şi, totodată şi a furiei celor mai agitaţi.
Numele
„Mo’ èd de Plumb” pare să se refere la culoarea cerului din acea zi, închis şi vânăt
ca plumbul. Evenimentul era amintit în fiecare an în Şcoala Siciliană prin strădania
confreriei “Ezrà Betzaròt” printr-o iluminaţie şi o recepţie în timpul căreia erau
strânse donaţi în bani între membrii asociaţiei de asistenţă Chevrà.