Reconcilierea, dreptatea şi pacea, obiective încă foarte îndepărtate pentru Somalia:
episcopul Giorgio Bertin, intervenind la Sinodul Episcopilor pentru Africa
RV 11 oct 2009.Reconcilierea, dreptatea şi pacea, cele trei
teme centrale la lucrările Sinodului Episcopilor pentru Africa, sunt obiective foarte
îndepărtate pentru unele regiuni ale continentului, devastate de violenţă şi război
civil. Este şi cazul Somaliei unde luptele par să nu mai aibă sfârşit.
Redacţia
centrală l-a contactat pe mons. Giorgio Bertin, episcop de Djibuti şi administrator
apostolic de Mogadisho, în Somalia: • "Din nefericire, par să fie obiective
foarte îndepărtate dacă ne gândim că au avut loc 15 Conferinţe internaţionale pentru
reconciliere şi pace în Somalia dar niciuna nu a adus roadele aşteptate. Cu toate
acestea, trebuie să spunem că dacă răul este puternic, atunci speranţa trebuie să
fie mai puternică decât răul".
Ce înseamnă a vesti Evanghelia
şi a fi creştin creştin în Somalia? • "Noi îl ducem în Somalia pe acel Isus
Cristos care se identifică şi pe care îl găsim deja în cei săraci, în cei loviţi de
soartă, în victimele acestui război absurd. Înseamnă să merg cu credinţa creştină
şi să-l găsesc pe Cristos cel răstignit în Somalia".
Cum sunt relaţiile
dintre creştini şi musulmani în regiunea în care vă desfăşuraţi apostolatul? Răspunde
episcopul Giorgio Bertin: • "Îmi desfăşor slujirea între Djibuti şi
Somalia, două realităţi diferite dar cultural şi social, foarte asemănătoare. Deosebirea
se vede mai ales la nivel politic: pe de o parte, existenţa unui Stat, dar în Somalia,
absenţa totală a Statului. Aş spune că relaţiile cu cea mai mare parte a locuitorilor
din aceste două Ţări, cu cei care ne cunosc, au fost în general relaţii umane simple
de respect reciproc. Problema care a luat amploare mai ales în Somalia, dar care începe
şi în Djibuti, o reprezintă grupurile care se inspiră dintr-o ideologie islamistă
radicală, de cucerire a lumii. Este greu să avem relaţii cu ei pentru că, într-adevăr,
seamănă ură şi dispreţ faţă de tot ceea ce nu este musulman. În intervenţia mea la
Sinod am spus că asemenea grupuri trebuie să fie izolate. La rândul nostru, trebuie
să evităm generalizările uşoare. Am face chiar jocul acestor elemente musulmane fundamentaliste
dacă am spune că toţi musulmanii sunt la fel, că toţi sunt terorişti. Nu este adevărat,
este vorba doar de un mic grup. Este adevărat, în schimb, că au o mare capacitate
de a instrumentaliza populaţia... mai ales unde este sărăcie, pentru că de cele mai
multe ori sărăcia merge împreună cu ignoranţa (...)".
Comunităţii creştine
nu-i este teamă să trăiască în contact cu manifestările fundamentalismului
religios? • "În Djibuti există un Stat, şi prin urmare, este garantată o anumită
siguranţă, de aceea aş spune că mai mult decât frică, există o anumită teamă. Dar
în Somalia, în acest moment nu există o comunitate organizată şi unii creştini se
tem cu adevărat să se exprime ca atare".
Cum privesc creştinii la această
adunare specială pentru Africa a Sinodului Episcopilor? • "Pot spune că ei
privesc cu speranţă la acest Sinod, privind cu speranţă şi la Comunitatea internaţională,
pentru că sunt convinşi că Somalia nu va reuşi să iasă din abisul în care s-a prăbuşit
decât cu ajutorul Comunităţii internaţionale şi cu ajutorul Bisericii".