Benedict al XVI-lea va proclama duminică cinci noi sfinţi. La cinstea altarelor şi
Ioana Maria a Crucii, fondatoarea congregaţiei „Micile Surori ale Săracilor”
(RV – 6 octombrie 2009) Un stil de viaţă umil a caracterizat întreaga existenţă a
călugăriţei Ioana Maria a Crucii, care a fondat „Micile Surori ale Săracilor” şi care
va fi proclamată sfântă duminică, 11 octombrie, la Roma, în piaţa „Sfântul Petru”.
A trăit între sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.
S-a dedicat încă de tânără celor nevoiaşi şi bolnavi, fondând pentru ei o congregaţie
ce a reunit femei dornice să se consacre lui Dumnezeu pentru a-i sluji pe cei din
urmă. Dar ce trăsături o caracterizau pe Ioana Maria a Crucii? Părintele Vito Tomás
Gómez, dominican, postulator al cauzei de canonizare, ne prezintă un portret spiritual
al fondatoarei congregaţiei „Micile Surori ale Săracilor”:
• „Era cu adevărat
îndrăgostită de cei săraci. A trăit în sărăcie în ţinutul său natal, ce aparţinea
regiunii franceze Bretagne. Maria a Crucii a trebuit să se ocupe de casă şi să-şi
crească fraţii mai mici, având de suferit mult în perioada copilăriei şi a tinereţii.
Primeşte însă un mesaj clar de la Domnul: slujirea lui Cristos în cei săraci. Ajută
în parohii, unde îi învaţă pe credincioşi doctrina creştină; îi vizitează pe bolnavi,
pe săraci şi fondează chiar o congregaţie, „Micile Surori ale Săracilor”.
La
ce reflecţie ne invită Sfânta Ioana Maria a Crucii? • „Ne invită să urmăm calea
sărăciei, ca o cale de slujire a Împărăţiei lui Dumnezeu. Cristos şi Maria s-au aflat
în centrul spiritualităţii sale; Dumnezeu şi rugăciunea au fost o prezenţă continuă
a vieţii ei; la fel iubirea pentru aproapele aflat în sărăcie şi în nevoie de ajutor
spiritual şi material; iubirea pentru bătrânii abandonaţi, pentru Biserică; la fel
umilinţa profundă şi viaţa ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. Noua sfântă este un exemplu
eroic de umilinţă. A fost îndepărtată de la misiune de superioară generală, acceptând
cu bucurie acea decizie arbitrară şi făcând un serviciu extrem de generos şi de eficient
pentru noua congregaţie, căutând în special să apropie novicele de adevăratul spirit
de sărăcie, prin slujirea persoanelor aflate în dificultate”.