Papa la întâlnirea cu Lumea Academică de la Praga: universităţile să ajute la căutarea
adevărului fără a ceda la mode şi relativism
RV 28 sep 2009. "Raţiunea nu trebuie separată
de căutarea adevărului": este îndemnul papei Bendict al XVI-lea adresat
reprezentanţilor mediului academic ceh, întâlniţi duminică după amiază la Castelul
din Praga. Papa a subliniat că universităţile nu trebuie să cedeze în faţa modelor
şi a relativismului ci să sprijine înţelegerea tot mai mare a relaţiei dintre credinţă
şi raţiune. Cuvântul de omagiu către Suveranul Pontif a fost prezentat de rectorul
Universităţii Carol din Praga, cea mai veche din Europa centrală.
"Veritas
liberabit vos!" – "Adevărul vă va face liberi!": Benedict al XVI-lea a scris acest
pasaj al Evangheliei după Ioan în Cartea de Aur a Universităţii Carol din Praga, pentru
a încununa întâlnirea sa cu lumea academică cehă: rectorii universităţilor, delegaţiile
de studenţi şi profesori universitari alături de reprezentanţi ai instituţiilor culturale
ale Statului şi Bisericii Catolice. Adevărul a fost şi tema dominantă din discursul
Papei care a amintit că chiar în universităţi au apărut mişcările de reformă ce au
dus la căderea comunismului în urmă cu 20 de ani. Benedict al XVI-lea a spus că încă
pe când era profesor punea mare preţ pe "dreptul la libertate academică şi responsabilitate
în folosirea autentică a raţiunii". "Libertatea care stă la baza exerciţiului raţiunii",
a afirmat, are un scop precis, are în vedere căutarea adevărului şi ca atare "exprimă
o dimensiune proprie Creştinismului, care nu întâmplător a condus la naşterea universităţilor
europene". • "Dorul după libertate şi adevăr – a afirmat Papa – este parte
inalienabilă din umanitatea noastră comună: niciodată nu poate fi eliminat şi, după
cum s-a dovedit în istorie, poate fi negat numai punând în pericol umanitatea însăşi".
De aici, îndemnul de a valoriza misiunea universităţii pentru "iluminarea
minţii şi inimii celor tineri" de astăzi. "Educaţia", a subliniat Sfântul Părinte,
"nu constă în simpla acumulare de cunoştinţe şi abilităţi", dar mai degrabă într-o
"formare umană" care tinde spre o "viaţă virtuoasă". Este necesar, în acest sens,
să fie reluată "ideea de formare integrală bazată pe unitatea cunoaşterii înrădăcinată
în adevăr": • "Aceasta poate contrasta tendinţa de fragmentare a cunoaşterii
atât de evidentă în societatea contemporană". Apoi a adăugat: "Odată cu creşterea
masivă a informaţiei şi a tehnologiei apare ispita de a separa raţiunea de căutarea
adevărului. Raţiunea, prin urmare, odată separată de orientarea umană fundamentală
spre adevăr, începe să-şi piardă direcţia".
Benedict al XVI-lea a invitat
la o mai mare atenţie faţă de "cei care practic, în mod indiscriminat, dau o valoare
egală la toate", din moment ce "relativismul ce decurge dă naştere la o camuflare
dincolo de care se pot ascunde noi ameninţări pentru autonomia instituţiilor academice".
• "Dacă pe de o parte a trecut perioada de ingerinţă provenind de la totalitarismul
politic, pe de altă parte, nu este oare adevărat că deseori, astăzi, în lume, exerciţiul
raţiunii şi cercetarea academică sunt constrânse – de o manieră subtilă şi alteori
nu atât de subtilă – să se plece la presiunile grupurilor de interese
ideologice şi la atracţia pentru obiective utilitariste de termen scurt sau numai
pragmatice?". Ce se poate întâmpla dacă, a reluat Pontiful, "cultura noastră
ar trebui să se clădească numai pe argumente la modă, cu referinţă sporadică la o
genuină tradiţie intelectuală istorică sau pe convingeri ce se răspândesc
cu mult zgomot şi care dispun de un puternic sprijin financiar?".
"Societăţile noastre", a observat, "nu vor deveni mai rezonabile,
tolerante sau flexibile, ci dimpotrivă, mai fragile, mai puţin incluzive,
şi vor trebui să depună un efort din ce în ce mai mare pentru a recunoaşte
ceea ce este adevărat, nobil şi bun".
Reluând astfel enciclica
"Fides et Ratio" a predecesorului său, Benedict al XVI-lea a afirmat că este necesară
"o tot mai mare înţelegere a relaţiei dintre credinţă şi raţiune", şi aceasta, în
pofida celor care susţin sciziunea dintre ele: • "Viziunea unei raţiuni care
este surdă la divin, care îngrădeşte religiile în regnul subculturilor, este incapabilă
de a intra în dialogul culturilor de care lumea noastră are atât de urgentă nevoie".
Încrederea în "capacitatea omului de a căuta adevărul, de a găsi adevărul şi de a
trăi conform adevărului, a condus la întemeierea marilor universităţi europene".
Chiar această încredere, a încheiat Benedict al XVI-lea, trebuie reafirmată cu tărie
în zilele noastre "pentru a da lumii intelectuale curajul necesar de a dezvolta
un viitor de autentică bunăstare, un viitor cu adevărat demn de persoana umană".