Mesajul Papei cu ocazia milenarului diecezei ungare de Pécs. Rădăcinile creştine ale Europei în magisteriul papei Benedict al XVI-lea

RV 13 aug 2009. "O ocazie potrivită în care credincioşii îşi pot arăta o reînnoită credinţă şi o deosebită iubire faţă de Biserică şi Evanghelie": scrie Benedict al XVI-lea în Scrisoarea adresată cardinalului Christoph Schönborn, trimis al său special la celebrările prilejuite de milenarul diecezei ungare de Pécs. Arhiepiscopul de Viena va fi la Pécs pe 23 august pentru a prezida manifestările sacre din dieceza maghiară numită şi dieceza "Celor Cinci Biserici", înfiinţată în 1009 în timpul papei Sergiu al IV-lea.

Bucuria credincioşilor pentru cei o mie de ani ai diecezei ungare aduce în prim plan şi faptul că Evanghelia este adânc înrădăcinată în istoria întregii Europe. Evenimentul bisericesc de mare relevanţă istorică reprezintă în acelaşi timp oportunitatea de a relua o parte din reflecţiile papei Benedict al XVI-lea despre rădăcinile creştine ale Bătrânului Continent.

"Europa, fii tu însăţi": încă de la începutul pontificatului său, Benedict al XVI-lea a îndemnat popoarele europene să nu uite de propriile rădăcini creştine. Un patrimoniu inestimabil, o rezervă de valori care reprezintă şi astăzi o temelie trainică la construcţia unei Europe unite. Fără memorie nu există viitor, sublinia Sfântul Părinte la întâlnirea cu episcopii europeni pentru a marca împlinirea a 50 de ani de la Tratatele de la Roma, la 24 martie 2007:
• "Nu se poate gândi edificarea unei autentice 'case comune' europene trecând cu vederea peste identitatea proprie a popoarelor de pe Continentul nostru. Este vorba, de fapt, de o identitate istorică, culturală şi morală, mai înainte de una geografică, economică şi politică; o identitate constituită de un ansamblu de valori universale, pe care Creştinismul a contribuit la forjarea lor, asumând astfel un rol nu doar istoric, dar fondativ în raport cu Europa. Atare valori, care constituie sufletul Continentului, trebuie să rămână în Europa celui de al treilea mileniu ca 'ferment' de civilizaţie".

Pentru a nu se pierde pe sine, Europa trebuie să-şi îndrepte privirea spre Cristos: acesta este mesajul pe care Papa l-a lansat în timpul călătoriei sale apostolice în Austria, la sanctuarul de la Marizell, în septembrie 2007:
• "Cum să uităm că Europa este purtătoare a unei tradiţii de gândire care ţine împreună credinţa, raţiunea şi sentimentul? Filosofi iluştri, chiar fără legătură cu credinţa, au recunoscut rolul central desfăşurat de creştinism în prezervarea conştiinţei moderne de devieri nihiliste şi fundamentaliste" (Audienţa Generală, 12 septembrie 2007).

Pontiful german s-a referit la rădăcinile creştine ale Europei şi în timpul vizitei sale la abaţia benedictină de la Montecassino, în centrul Italiei. Benedict al XVI-lea sublinia cum cultura europeană se bazează pe căutarea lui Dumnezeu şi scotea în evidenţă actualitatea motoului benedictin bazat pe rugăciune, muncă şi cultură: 'ora et labora et lege', 'roagă-te, munceşte şi citeşte'.
• "În abaţia voastră se atinge cu mâna acel 'quarere Deum', faptul, cu alte cuvinte, că însăşi cultura europeană a fost căutarea lui Dumnezeu şi disponibilitatea de a-l asculta. Acest fapt este valabil şi în timpul nostru".

Referinţa la rădăcinile creştine şi la valorile Evangheliei în viaţa Europei nu pune în pericol viziunea unei 'laicităţi sănătoase', după cum afirma în timpul călătoriei sale pastorale în Franţa, în septembrie anul trecut:
• "Este fundamental, pe de o parte, să se insiste pe deosebirea dintre domeniul politic şi cel religios, pentru a a tutela atât libertatea religioasă a cetăţenilor cât şi responsabilitatea Statului faţă de ei, şi, pe de altă parte, pentru a avea o conştiinţă tot mai clară despre funcţia de neînlocuit a religiei în formarea conştiinţelor şi contribuţia pe care aceasta o poate aduce, împreună cu alte instanţe, la crearea unui consens etic de fond în societate".

Laicitatea, aşadar, nu înseamnă reducerea credinţei la sfera experienţelor private, inimiste. Şi aceasta se poate spune despre orice domeniu al vieţii, inclusiv despre şcoala publică:
• "Laicitatea sănătoasă a şcolii, precum şi a altor instituţii ale Statului, nu implică de fapt o închidere faţă de Transcendenţă şi o falsă neutralitate faţă de acele valori morale care sunt la baza formării autentice a persoanei umane".

Aici, serviciul audio: