Evanghelia, litoralul şi tinerii într-o inedită iniţiativă pastorală a unui preot italian

RV 03 aug 2009. Şi rugăciunea intră în regim de vacanţă: îşi schimbă momentan domiciliul, dar nu-şi pierde niciodată actualitatea. Acolo unde este posibil, de ce nu, coboară chiar pe malul mării. Pe plajă. Sunt de acum circa treizeci, diecezele italiene care şi-au dat adeziunea la proiectul "Santinelele dimineţii", în cadrul căruia sute de tineri, un fel de "baywatch" ai credinţei, se organizează pentru a duce Cuvântul lui Dumnezeu în rândul turiştilor. Mijloace sonore, capele ambulante, momente de rugăciune nocturnă pe plajă, nu sunt idealuri romantice ci iniţiative concrete puse la îndemâna turiştilor în ultimii zece ani de ideatorul acestora, pr. Andrea Brugnoli, responsabil pentru pastoraţia străzii în dieceza de Verona. Redacţia centrală l-a întrebat despre schimbările din ultimii ani în aceste neobişnuite mijloace de răspândire a Evangheliei:
• "Da. Am început cu un tip de evanghelizare de noapte, în centrul oraşului Palermo. Mai nou, vreme de câteva săptămâni grupurile de tineri organizează mai multe activităţi. De exemplu, pe 3 august, la Termoli, va fi montată o biserică gonflabilă, pe care o ducem pe coastele italiene. De la 11 la 14 august, în schimb, vom merge pe litoralul de la Amalfi unde, după amiaza, vom avea un spectacol de animaţie religioasă iar seara, se va deschide biserica chiar pe plajă, pentru a-i primi pe tinerii ce vor vrea să intre".

Cum s-a schimbat reacţia tinerilor vizaţi de această formă de apostolat, şi prin urmare, oferta voastră religioasă?
• "Aş spune că nu s-a schimbat. Încâ de când am început, acum zece ani, am descoperit un lucru foarte interesant: tinerii care s-au îndepărtat de practica religioasă au în realitate un interes foarte mare în a-l cunoaşte pe Dumnezeu, în a se confrunta cu cei de o vârstă cu ei despre credinţă sau despre necredinţă (...). Este motivul pentru care am încercat să ajungem la ei acolo unde sunt locurile lor de distracţie, pentru a începe cu ei o formă de dialog, să-şi poată împărtăşi experienţele, să aducă critici şi să găsească alţi tineri ca ei care cred şi cu care să se poată compara".

Dar nu vă este teamă că veţi fi acuzaţi de prozelitism sau să fiţi luaţi peste picior, într-un cadru de distracţie şi relaxare? Răspunde pr. Brugnoli:
• "Noi le facem o propunere liberă. Nu ţinem să-i împingem în Biserică printr-o invitaţie sufocantă. Le spunem că au la îndemână o biserică deschisă pe timpul nopţii unde Isus îi aşteaptă şi vrea să-i întâlnească, unde persoanele au posibilitatea să înceapă să se gândească despre modul lor de a crede. Cei care intră – şi sunt mulţi: numai într-o noapte au intrat peste o mie de tineri în biserică – o fac cu pe picoarele lor, mânaţi de curiozitate sau de o anumită nostalgie după pacea sufletească. Papa are dreptate când spune că astăzi trebuie să ducem Evanghelia acolo unde se desfăşoară viaţa, cu ajutorul unor figuri credibile. Nu este un preot sau o călugăriţă care se apropie de ei şi le vorbeşte, ci un tânăr exact ca ei, la fel de dornic de distracţie, îmbrăcat ca ceilalţi tineri, cu diferenţa că acesta a făcut în inima sa alegerea decisivă în favoarea credinţei. Acest lucru trezeşte în cei mai mulţi o mare curiozitate şi de aici începe dialogul".

Aceste forme ocazionale de întâlnire, au după aceea şi o "a doua parte", sunt urmate, cu alte cuvinte, de fapte în viaţa de zi cu zi a tinerilor respectivi?
• "În general, grupurile din Italia repetă această formă de evanghelizare o dată pe lună şi în acest context se pot vedea roade foarte frumoase. Unii sunt ajutaţi pe drum să-şi redescopere nostalgia lor după Dumnezeu iar luna următoare revin, apoi iară şi astel se instaurează o anumită continuitate. Astfel că acum, în rândul grupurilor de tineri animatori, avem bucuria de a vedea tineri şi tinere întâlniţi pe stradă, iniţial departe de credinţă şi Biserică, dar care încet încet au devenit ei înşişi apostolii celor de o vârstă cu ei, şi poate sunt chiar mai credibili".

Aici, serviciul audio: