2009-07-23 17:07:25

Biserica celebrează memoria Sfintei Brigita, Patroana Europei


(RV – 23 iulie 2009) Soţie, mamă, nobilă care s-a dedicat celor de pe urmă, mistică a Pătimirii lui Cristos, Sfântă şi Patroană a Europei. Toate aceste aspecte într-o singură persoană: Sfânta Brigita, călugăriţă, patroană a Europei. Proclamată Sfântă de papa Bonifaciu al IX-lea, în 1391, şi proclamată – de papa Ioan Paul al II-lea în 1999 –co-patroană a Europei, împreună cu Sfânta Ecaterina de Siena şi Sfânta Tereza Benedicta a Crucii - Edith Stein, prin carisma ei Sfânta Brigita a contribuit la refacerea unităţii Bisericii dând un nou impuls civilizaţiei europene.

„Mistica Nordului”, „putătoarea de cuvânt a lui Dumnezeu”: cu aceste expresii se impune Sfânta Brigita în ochii credincioşilor. Născută în Suedia, într-o familie aristocratică, în anul 1303, devine soţie şi mamă a opt copii.
Cultă şi înţeleaptă, împarte sfaturi suveranilor, fără a-i neglija vreodată pe cei săraci cărora se dedică fără încetare.
După moartea soţului, Brigita fondează Ordinul Preasfântului Mântuitor. În 1349, pleacă din Suedia şi se transferă la Roma. Vizitează multe locuri sfinte în Italia, făcând de asemenea un pelerinaj în Ţara Sfântă. Dar care este carisma acestei sfinte? Să-l ascultăm pe mons. Michele Giulio Masciarelli, teolog şi autor de numeroase cărţi despre Sfânta Brigita a Suediei:
• „Carisma Brigitei este una complexă, un exemplu între carismă şi vocaţie. O femeie care a fost mama a opt copii şi o laică, o mistică, o călugăriţă, dar şi o excelentă diplomată, aşadar carisma ei este una de sinteză. Ea inspiră atât o spiritualitate monahală cât şi o angajare în lume. Un alt aspect asupra căruia a insistat în 1991 – pe atunci – cardinalul Ratzinger în cadrul congresului asupra actualităţii Sfintei Brigita este că ea reprezintă atât femeia cât şi sfânta normalităţii, pentru că trăieşte creştinismul în mod normal. Marile vocaţii ale Brigitei – Crucea şi devoţiunea mariană – sunt dovada acestei imense normalităţi”.

Brigita devine aşadar un model de urmat pentru vechiul continent, cea care ştie să indice Europei calea de urmat. Din nou, mons. Masciarelli:
• „Brigita indică, de exemplu, calea feminină. Ea este o femeie care demonstrează cât geniul feminin – pentru creştinism dar şi pentru societatea civilă şi pentru politică – este o resursă încă de experimentat. Apoi, este viaţa de familie: Brigita este rodnică în fii, ca şi în educaţie. O educaţie puternică şi duioasă în acelaşi timp. Este o femeie care a privit în perspectivă, care spune Europei că, dacă se vrea să se iasă din situaţia dificilă – trebuie să se meargă pe strada dreaptă a educaţiei şi a carităţii. În sfârşit, calea estetică: ea reuşeşte să contemple Crucea, nu să o suporte un chip respingător, şi asta pentru că o iubeşte”.

În cursul vieţii sale, mistica suedeză s-a dedicat neîncetat readucerii Papei de la Avignon, dar nu reuşeşte să-şi vadă realizat visul. Importante sunt, apoi, revelaţiile mistice pe care le primeşte şi care o conduc la a vorbi cu Isus. În această optică, Brigita se pune în slujba unităţii creştinilor:
• „Le indică mai ales calea dialogului, ceea ce înseamnă privirea mai ales a ceea ce uneşte şi apoi, lucru important, este găsirea centrului ecumenismului în cruce. În ecumenism serios trebuie să ţintească la Cruce, care este punctul de întâlnire al ecumenicităţii: Cristos în centru şi, în centrul centrului, se află Crucea. Un copac fără rădăcini care aduce roade”.
Aici serviciul audio: RealAudioMP3







All the contents on this site are copyrighted ©.