Serviciul pe care credinţa îl aduce cunoaşterii este de neînlocuit: astfel evidenţiază
Benedict al XVI-lea în discursul către participanţii la Întâlnirea Europeană a Studenţilor
(RV – 11 iulie 2009) Vocaţie la cunoaşterea şi întâlnirea cu Cristos: această temă
s-a aflat în centrul discursului lui Benedict al XVI-lea adresat sâmbătă dimineaţă
studenţilor din 31 de naţiuni europene care au participat în aceste zile la prima
Întâlnire Europeană a Studenţilor Universitari.
Noi ucenici de la Emaus. Creştini
în universitate”: aceasta a fost tema întâlnirii promovate de Comisia Cateheză-Şcoală-Universitate
din cadrul Consiliului Conferinţelor Episcopale Europene.
„Fiţi mereu conştienţi
de capacităţile voastre şi, în acelaşi timp, de responsabilităţile pe care le aveţi”.
Succesorul lui Petru i-a încurajat astfel pe tineri să urmeze procesul de elaborare
culturală pe care „Sfântul Benedict l-a intuit ca fiind necesar pentru maturizarea
umană şi creştină a popoarelor din Europa”. Obiectivul – indică Papa – este „de a
deveni fermentul unei societăţi însufleţite de iubirea evanghelică”.
Benedict
al XVI-lea subliniază în mod clar că este o singură cale de urmat: „aceasta se poate
întâmpla – spune – dacă voi, ca ucenicii din Emaus, îl întâlniţi pe Domnul cel Înviat
în concreta experienţă eclezială, şi în special în celebrarea euharistică”.
„A
lucra pentru dezvoltarea conştiinţei este vocaţia specifică Universităţii”, aminteşte
Sfântul Părinte, subliniind că aceasta necesită „calităţi morale şi spirituale tot
mai accentuate, în faţa vastităţii şi complexităţii cunoaşterii pe care umanitatea
o are la dispoziţie”. Este nevoie – evidenţiază – de intelectuali capabili să vorbească
despre Dumnezeu.
• „Cum este uşor de înţeles, şi acţiunea pastorală universitară
trebuie aşadar să se exprime în totala sa valenţă teologică şi spirituală, ajutându-i
pe tineri să facă în aşa fel încât comuniunea cu Cristos să-i conducă la perceperea
misterului cel mai profund al omului şi al istoriei”.
„În Universităţi prezenţa
creştină se face tot mai necesară şi în acelaşi timp tot mai fascinantă” – notează
Episcopul Romei – deoarece credinţa este chemată, ca în secolele trecute, să ofere
serviciul său de neînlocuit adus cunoaşterii care constituie în societatea contemporană
adevăratul motor al dezvoltării”.
•„De la cunoaştere, îmbogăţită cu aportul
credinţei depinde capacitatea unui popor de a şti să privească la viitor cu speranţă,
depăşind tentaţiile unei viziuni pur materialiste a existenţei şi a istoriei”.