În luna iulie Papa cere credincioşilor să se roage pentru creştinii din Orientul Mijlociu
ca să-şi poată trăi credinţa în deplină libertate făcându-se instrumente de pace
(RV - 2 iulie 2009) „Pentru ca toţi creştinii din Orientul Mijlociu să-şi poată trăi
credinţa în deplină libertate şi să fie instrumente de reconciliere şi de pace”: este
intenţia generală de rugăciune pe care Papa o propune membrilor Apostolatului Rugăciunii
dar şi tuturor credincioşilor pentru luna iulie.
Despre
îndemnul Sfântului Părinte, redacţia noastră centrală a stat de vorbă cu părintele
Najib Ibrahim, franciscan libanez şi gardian al Conventului Flagelării din Ierusalim: •
„În această situaţie rugăciunea este importantă deoarece creştinii în Orientul Mijlociu
au nevoie să-şi trăiască credinţa în libertate. În ţările acestei regiuni situaţia
trece de la împiedecarea totală de a practica credinţa în deplină libertate la situaţii
de restricţii. Deci, este important a se ruga cu această intenţie propusă de Sfântul
Părinte”.
Ce rol au avut până acum creştinii în procesul de pace
în Orientul Mijlociu? •”Creştini nu au un mare rol politic, dar vocea Bisericii
locale este mereu în favoarea păcii în toate acele ţări unde Biserica este prezentă.
În acele ţinuturi unde are un rol public, cel puţin la nivel religios, toate intervenţiile
merg în acest sens. Creştinii, fireşte, favorizează procesul de pace în sensul că
nu contribuie la război prin violenţă dar se angajează mai degrabă la nivel civil
pentru pace”. Cum se poate face ca populaţiile din Orientul
Mijlociu să înţeleagăforţa unor autentice instrumente de pace,
precum Crucea şi Evanghelia? • „Cred că lucrul cel mai important, pentru creştini,
este a putea contribui la pace şi la libertatea religioasă, trăindu-şi propria credinţă,
propria identitate creştină, conştienţi că nimic nu ne poate separa de iubirea lui
Cristos. A fi uniţi cu Cristos şi a nu le fi frică să trăiască propria credinţă în
respectul aproapelui”.
Comunităţile creştine vor putea într-o
zi să trăiască în deplină libertate credinţa lor? •”Nu ştim când va exista
atare posibilitate. Trebuie să ne rugăm, aşa cum vrea Sfântul Părinte şi să căutăm
să avem mereu speranţa de a putea trăi, cu drept deplin, libertatea religioasă în
aceste ţări din Orientul Mijlociu. Trebuie să muncim în acest scop pentru face posibil,
prin mijloace potrivite, să se ajungă la acele norme care permit la practicarea libertăţii
religioase”.
Orientul Mijlociu şi Ţara Sfântă în special sunt o împletire
de cultură, istorie şi religii. Pacea poate fi, în aceste locuri, numai un rezultat
al respectului reciproc sau există şi alte condiţii absolut indispensabile? •
Sunt desigur alte condiţii, mai ales la nivel politic, dar rolul creştinilor şi al
Bisericii este întotdeauna acela de a propune mijloace paşnice pentru a ajunge la
dreptate. Fără dreptate nu se poate avea pacea. Ne rugăm pentru o retrezire al credinţei
adevărate în creştini şi ca să putem trăi uniţi cu Cristos în dragoste. Acesta este
lucrul cel mai important pentru creştini”.