"Caritas in veritate": este noua enciclică anunţată luni de Benedict al XVI-lea. La predica Sfintei Liturghii în solemnitatea sfinţilor apostoli Petru şi Paul, Papa a vorbit despre Cristos, "păstorul şi păzitorul sufletelor", model al păstorilor de suflete în epoca noastră

RV 29 iun 2009. În solemnitatea Sfinţiilor Apostoli Petru şi Paul, luni, 29 iunie, Benedict al XVI-lea a prezidat în bazilica vaticană Concelebrarea euharistică împreună cu 34 noi arhiepiscopi mitropoliţi, cărora le-a consemnat şi pus pe umeri sacrul paliu. Ca în fiecare an, a venit la Roma şi a fost prezentă la ritul sacru, o delegaţie a Patriarhatului de Constantinopol. Papa a exprimat urarea ca venerarea comună a sfinţilor apostoli martiri "să fie chezăşie a unei comuniuni din ce în ce mai deplină şi simţită între creştinii din toată lumea”. Apoi la rugăciunea "Îngerul Domnului" a anunţat semnarea, chiar în ziua de 29 iunie, a celei de a treia sa enciclică, dedicată tematicilor sociale: se numeşte "Caritas in veritate", a cărei publicare este foarte apropiată. Papa a explicat că reia chestiunile sociale cuprinse în enciclica "Populorum progressio" a slujitorului lui Dumnezeu Paul al VI-lea, publicată în 1967. Noua enciclică:
• "... îşi propune să aprofundeze unele aspecte despre dezvoltarea integrală în epoca noastră, în lumina carităţii în adevăr. Încredinţez rugăciunii voastre această nouă contribuţie pe care Biserica o oferă umanităţii în efortul pentru un progres durabil, în deplin respect al demnităţii umane şi a adevăratelor exigenţe ale tuturor".

La predica Sfintei Liturghii, amintind Anul Paulin, încheiat duminică, şi comentând Prima Scrisoare a Sfântului Petru, Papa a vorbit despre angajamentul preoţilor, despre credinţă şi raţiune şi despre necesitatea ca omul să nu uite de sufletul său.

Sfântul Petru, a observat succesorul său, îl numeşte pe Cristos "păstorul şi păzitorul sufletelor" iar Papa a explicat semnificaţia păzitorului şi importanţa Anului Preoţesc:
• "Cu siguranţă nu se înţelege aici o supraveghere exterioară, cum se cuvine probabil unui gardian de închisoare. Se înţelege mai degrabă 'a privi de sus', un mod de a privi de la înălţimea lui Dumnezeu. A vedea din perspectiva lui Dumnezeu înseamnă a vedea din prisma iubirii care vrea să-l slujească pe celălalt, vrea să-l ajute şi să devină cu adevărat el însuşi" (...). "Cine priveşte pornind de la Dumnezeu, dobândeşte o viziune de ansamblu, se văd pericolele precum şi speranţele şi posibilităţile".

Dacă Cristos este 'episcopul sufletelor' – a explicat Sfântul Părinte – obiectivul este acela de a evita ca sufletul omului să nu cadă în mizerie:
• "Isus, 'episcopul sufletelor', este prototipul oricărei slujiri episcopale şi preoţeşti. A fi episcop, a fi preot înseamnă, în această perspectivă, a lua poziţia lui Cristos; a gândi, a vedea şi acţiona pornind de la poziţia sa elevată; pornind de la El, înseamnă a fi la dispoziţia oamenilor, pentru ca ei să afle viaţa". Şi cerând preoţilor coerenţa vieţii, Papa a afirmat: "Nu e suficient a vorbi. Păstorii trebuie să se facă ei înşişi modele pentru turmă".

Referindu-se apoi la credinţă, Papa a subliniat că pentru un creştin credinţa "este speranţă, deschide calea către viitor". De aici, relaţia dintre credinţă şi raţiune:
• "Credinţa provine din Raţiunea eternă care a intrat în lumea noastră şi l-a arătat nouă pe adevăratul Dumnezeu. Merge dincolo de capacitatea proprie a raţiunii noastre, după cum iubirea vede mai mult decât simpla inteligenţă. Dar credinţa vorbeşte raţiunii şi în confruntarea dialectică, poate face faţă raţiunii". Şi raportând toate acestea la responsabilitatea prezbiterilor, Papa a afirmat: "Ca păstori ai timpului nostru, avem îndatorirea de a înţelege noi mai întâi raţiunea credinţei, îndatorirea de a nu lăsa să devină pur şi simplu o tradiţie, dar de a o recunoaşte drept răspuns la întrebările noastre".

Benedict al XVI-lea a spus că ţelul credinţei creştine este mântuirea sufletelor, un scop care în timpul nostru resimte ameninţarea unor pericole: "În domeniul limbajului şi al gândirii din actuala creştinătate, a afirmat, aceasta este o afirmaţie ciudată, pentru unii de dreptul scandaloasă: cuvântul 'suflet' a căzut în discreditare". De aceea, a avertizat:
• "Rămâne adevărat că neglijenţa faţă de suflete, căderea în mizerie a omului lăuntric nu distruge doar individul în sine, dar ameninţă destinul umanităţii în ansamblul ei. Fără însănătoşirea sufletelor, fără însănătoşirea din interior a omului, nu poate exista mântuire pentru umanitate". Adevărata boală a sufletelor, este considerată de Sfântul Petru "ignorarea lui Dumnezeu", a-l necunoaşte pe Dumnezeu. "Cine nu-l cunoaşte pe Dumnezeu, cine nu îl caută cu sinceritate, rămâne în afara vieţii adevărate", a afirmat Episcopul Romei. Şi în ce priveşte mântuirea sufletelor, a subliniat că "ascultarea faţă de adevăr este cea care purifică sufletul".

După Sfânta Liturghie, Papa a mers la fereastra apartementului său dinspre Piaţa Sfântul Petru, unde mii de romani şi credincioşi îl aşteptau pentru rugăciunea mariană "Angelus". În cuvântul său, Benedict al XVI-lea a vorbit încă o dată despre "pescarul din Galileea care a mărturisit cel dintâi credinţa în Cristos" şi despre "vechiul prigonitor al creştinilor care ulterior a vestit mântuirea la toate popoarele":
• "Ca Păstor al vostru, vă îndemn să rămâneţi fideli vocaţiei creştine şi să nu vă conformaţi mentalităţii lumii acesteia, după cum scria Apostolul Neamurilor chiar către creştinii din Roma, dar de a vă lăsa transformaţi şi reînnoiţi de Evanghelie, pentru a urma ceea ce este cu adevărat bun şi plăcut înaintea lui Dumnezeu".

Şi în ziua de 29 iunie, gândul Papei s-a îndreptat spontan către comunitatea diecezană a Romei pe care, după cum s-a exprimat, "providenţa divină a încredinţat-o îngrijirilor mele". Papa s-a rugat pentru ca Roma, revigorând vocaţia sa creştină, "nu numai să păstreze nealterat imensul său patrimoniu spiritual şi cultural, dar ca locuitorii ei să poată traduce frumuseţea credinţei primite în modalităţi concrete de gândire şi acţiune şi să ofere astfel celor care din diferite regiuni vin în acest Oraş, o atmosferă bogată în omenie şi valori inspirate de Evanghelie".

Primiţi şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Succesorul lui Petru în solemnitatea sfinţilor apostoli Petru şi Paul, luni în Piaţa bazilicii vaticane, binecuvântare ce ajunge acum la toţi ascultătorii care o primesc în spirit de credinţă.

Aici, serviciul audio cu Binecuvântarea Apostolică: