Bilanţul Anului Paulin prezentat vineri la Sala de presă a Sfântului Scaun: un mare succes de prezenţe şi de credinţă care acum trebuie să continue în Bisericile lumii, afirmă cardinalul Andrea Cordero Lanza di Motezemolo, de la mormântul Apostolului

(RV - 26 iunie 2009) Zece mii de pelerini pe zi doar în ultimele săptămâni. Şi apoi, un „succes” general la care a contribuit mult prin catehezele şi discursurile sale acela pe care cardinalul Andrea Cordero Lanza di Montezemolo l-a definit „mare doctor al Bisericii”, adică Benedict al XVI-lea. Arhiprezbiterul bazilicii Sfântul Paul din afara Zidurilor a trasat vineri dimineaţă într-o conferinţă ţinută la Sala vaticană de presă, bilanţul Anului Paulin pentru care Papa va începe duminică celebrărilor conclusive, prezidând în bazilica Sfântul Paul în afara Zidurilor ora Primelor Vespere la solemnitatea Sfinţii Apostoli Petru şi Paul.

Mai întâi „răceală” şi o „generală lentoare” în a concepe iniţiative care să celebreze cei două mii de ani de la naşterea lui Saul din Tars, după auspiciile Papei. Apoi, graduală, o creştere de interes în toată lumea, până la mulţimile de mii de pelerini o dată, cu bazilica romană de pe Via Ostiense pe rol de propulsor şi catalizator al descoperirii Sfântului Paul, mai ales sub aspect ecumenic. Astfel cardinalul Coredero Lanza di Motezemolo a explicat ziariştilor mersul Anului Paulin, explicând totodată geneza iniţiativei:
• „Un An Paulin este prima dată în istorie că se face aşa ceva. Când l-am propus Papei, aveam aproape ideea de a face „un an sfânt”; Papa m-a corectat imediat „nu, un an sfânt nu, un an tematic”. Mi-a spus imediat, la început, două motive: a-l face cunoscut mai bine pe Sfântul Paul, rău cunoscut sau rău interpretat, şi aş vrea să spun că acest An Paulin a fost centrat în plin şi a avut un succes considerabil”.

Imaginând un grafic, linia de interes ascendentă puternic înregistrată de evenimentul jubiliar este simbolizată de acea „Flacără paulină” care pe 29 iunie 2008 - în ziua deschiderii jubileului - i-a văzut pe Benedict al XVI-lea şi pe patriarhul ecumenic ortodox, Bartolomeu I, unul alături de altul în rugăciune în marele portic al bazilicii.

O flacără care din mic foc s-a aprins, a crescut devenind o văpaie de credinţă şi devoţiune, potrivit arhiparohului bazilicii Sfântul Paul care păstrează mormântul Apostolului:
• „Foarte numeroase au fost grupurile de credincioşi veniţi împreună cu episcopii lor din Biserici locale, mulţi din cele italiene, dar şi din orice parte a lumii (…) Şi nu doar catolici, ci şi ortodocşi, protestanţi, anglicani şi creştini de diferite denumiri, reuniţi în asociaţii şi instituţii creştine. A fost greu, chiar imposibil a le număra”.

O subliniere asupra faptelor spirituale din Anul Paulin a fost dată şi de inginerul Pier Carlo Visconti, delegatul administraţiei bazilicii, prezent la Conferinţa de presă:
• „În China acest An Paulin a provocat dublarea numărului botezurilor, iar în lume s-a înregistrat o creştere enormă de copii care la botez au primit numele Paul, şi deci este o noutate”.

Dacă Benedict al XVI-lea proclamase Anul Paulin ca eveniment de vârf al unei munci imense desfăşurate în anii trecuţi şi începută în Pontificatul precedent, însă graţie actualului Papă - a recunoscut cardinalul - se datorează în primul rând demararea anului jubiliar:
• La marele şi inegalabilul succes al întregului An Paulin în lume a contribuit desigur aportul doctrinar, de „mare doctor al Bisericii” al lui Benedict al XVI-lea, nu numai prin catehezele sale în cursul audienţelor generale de miercuri (…), dar şi prin numeroase discursuri, intervenţii, citate, referinţe cu ocazia unor întâlniri şi nenumărate evenimente, petrecute în diverse circumstanţe şi cu diferite conotaţii”.

Rugăciune şi liturgie, studiu şi cărţi, dar şi filme, muzică şi teatru: sunt înfăţişările Anului Paulin în lume. Arhiprezbiterul bazilici papale din Via Ostiense a rezumat pe capitole momentele centrale ale jubileului paulin, atât cele din lume cât şi cele petrecute în interiorul bazilici, în care, a amintit:
• „Munci delicate au permis deschiderea unui acces în zidul străvechi din cărămidă datând din secolul al V-lea care sub altarul papal înconjoară mormântul lui Paul, pentru a reuşi să se permită pelerinilor vederea dintr-o parte a sarcofagului de marmură, până acum niciodată deschis, care păstrează de 20 de veacuri rămăşiţele pământeşti ale Apostolului Neamurilor. Aceasta a permis credincioşilor să poată coborî în hipogeu ca să se roage la puţini metri de mormânt, văzându-i sarcofagul”.

Unii din ziariştii prezenţi au întrebat în legătură cu posibilitatea unei viitoare inspecţii a conţinutului sarcofagului. Cardinalul Cordero Lanza di Montezemolo a amintit că teoretic există atare posibilitate, adăugând totuşi că ar fi vorba de o muncă anevoioasă şi delicată şi negând că faptul că ar fi fost deja executată o cercetare prin telecamere moderne în interiorul monumentului funerar. În continuare, auspiciile finale asupra unui eveniment care se încheie, totuşi, a amintit cardinalul, care continuă pe un alt plan:
• „Anul Paulin se încheie, dar beneficiile spirituale pe care le-a suscitat în toată lumea şi transformările pe care le-a produs trebuie să continue. Marea fervoare de iniţiative pastorale , de cateheze, de promovări culturale sunt menite să continue, şi să aibă consecinţe benefice la nivel local, şi în toate continentele (…) pentru creşterea în credinţă a tuturor şi continuarea drumului ireversibil spre unitatea creştinilor”.

Aici serviciul audio: