Nou apel al Papei pentru pace în Orientul Mijlociu: Gaza abandonată în voia sorţii
(RV - 25 iunie 2009) Niciodată să nu mai fie război şi violenţă în Ţara Sfântă.
Audienţa acordată joi dimineaţă, ceva mai târziu, membrilor organismului ROACO,
Reuniunea Operelor de Ajutor pentru Bisericile Orientale i-a oferit lui Benedict al
XVI-lea ocazia de a reflecta asupra unuia din punctele nevralgice ale planetei, Orientul
Mijlociu, unde destinul Bisericii locale se împleteşte strâns cu vicisitudinile conflictului
israeliano-palestinian. Cu multă claritate, Papa s-a oprit asupra situaţiei din Făşia
Gaza şi fenomenului imigraţilor, cerând să fie înfruntat în mod competent şi cu mare
solidaritate.
Mai întâi, evitarea a tot ceea ce este inutil. Doi, analizarea
cu sobrietate a situaţiei - fie că este criza economică mondială, drama imigraţiei
sau conflictul fără capăt din Orientul Mijlociu - pentru a interveni apoi asupra nevoilor
sale reale, a căror soluţie reprezintă prima piatră a păcii. Concreteţea a caracterizat
în largă parte discursul Papei către reuniunea ROACO, un grup de agenţii bisericeşti
care fac din acţiunea solidară cu creştinii din Orientul lumii obiectivul activităţii
lor misionare. Locurile unde credinţa creştină a devenit istorie au fost în centrul
gândurilor Papei - care vorbind în patru limbi - a amintit pelerinajul efectuat între
8 şi 15 mai şi „multele sale momente de har, când - a spus - a putut încuraja şi mângâia
comunitatea catolică din Ţara Sfântă, îndemnând membrii săi să persevereze în mărturia
lor - o mărturie de fidelitate, de celebrare şi, uneori de mari suferinţe”: •
„I renew my prayer and my appeal…Reînnoiesc rugăciunea şi apelul meu pentru
ca să nu mai fie război, nici violenţă, nici nedreptate. Doresc să vă asigur că Biserica
universală rămâne alături de toţi fraţii şi surorile care trăiesc în Ţara Sfântă”.
Puţin
mai înainte, vorbind despre încheierea de acum aproape a Anului Paulin, Papa amintise
că iubirea „este sursa nesecată a întregii slujiri în Biserică, măsura, metoda şi
verificarea ei”. Un metru pe care, a continuat, organismul ROACO şi Congregaţia pentru
Bisericile Orientale îşi întemeiază iniţiativele, gândite pentru a da „sprijin spiritual
şi material” vieţii bisericeşti în ţările din Orient. Totuşi, a obiectat Benedict
al XVI-lea, această „mişcare de caritate” care de la Papa caută să ajungă la comunităţile
cele mai mici şi mai îndepărtate nu este dispensată de chibzuinţă, de o organizare
bine îngrijită şi clarvăzătoare capabilă, a susţinut, să identifice justele priorităţi: •
„Aus dem Geist des Glaubens...În spirit de credinţă, prin analize competente şi
sobrietatea cuvenită se pot corecta decizii inutile şi se pot înfrunta necesităţile
actuale; de exemplu situaţia refugiaţilor şi a migranţilor, o problemă mai ales în
Bisericile Orientale, şi restructurarea Fâşiei Gaza, care este lăsată în voia sorţii,
unde trebuie să se ţină cont de preocuparea legitimă a statului Israel privind siguranţa
sa”.
Apoi, un gând la Anul sacerdotal, Anul Preoţiei: „Ţin mult să vă recomand
- a afirmat Pontiful - să consideraţi cu cea mai mare fervoare grija pentru preoţi
şi sprijinul acordat seminariilor. „Când vinerea trecută, în solemnitatea Preasfintei
Inimi a lui Isus am inaugurat acest special an jubiliar: • „Am încredinţat Inimii
lui Cristos şi a Mamei Neprihănite pe toţi preoţii din lume, cu un gând special pentru
cei care în Orient ca şi în Occident trăiesc momente de dificultate şi de încercare.
Folosesc această ocazie pentru a vă cere şi vouă să vă rugaţi pentru preoţi. Vă cer
să continuaţi să mă susţineţi şi pe mine, succesor al apostolului Petru, pentru
ca să pot desfăşura din plin misiunea mea în serviciul Bisericii universale.