Omul poartă în "genomul" propriu amprenta profundă a lui Dumnezeu: alocuţiunea Papei
la rugăciunea "Angelus" în duminica Preasfintei Treimi (text)
(RV - 7 iunie 2009) Dumnezeu nu trăieşte „într-o solitudine
splendidă”, dar este izvor de iubire şi de relaţii între
oameni şi elementele cosmosului, arătând oamenilor că „numai iubirea
ne face fericiţi: a subliniat papa Benedict al XVI-lea la recitarea antifonului
marian „Angelus Domini - Îngerul Domnului” împreună cu credincioşii, romani şi pelerini,
reuniţi la amiază în Piaţa Sfântul Petru, în duminica în care potrivit calendarului
liturgic roman sau latin se celebrează solemnitatea Pareasfintei Treimi.
Papa
s-a prezentat punctual la fereastra biroului său înspre Piaţa San Pietro, mai puţin
aglomerată şi udată de o ploaie uşoară, dedicând cuvântul de zidire spirituală liturgiei
post-pascale care - a spus. „evidenţiază o perspectivă din care se îmbrăţişează întregul
mister al credinţei creştine: misterul Preasfintei Treimi”. În tot ceea ce există,
se reflectă Treimea, deoarece totul vine din iubire şi se întoarce în ea în diferite
grade de conştiinţă şi de libertate. O Treime, faţă de care omul este o oglindă fidelă,
nu o monadă în univers ci viaţă îndreptată spre relaţie şi iubire.
Aici
alocuţiunea Papei şi conţinutul saluturilor în diferite limbi în traducerea
noastră de lucru:
Dragi fraţi şi surori! După timpul pascal, culminat
în sărbătoarea Rusaliilor, liturgia prevede aceste trei solemnităţi ale Domnului:
astăzi, Preasfânta Treime; joia viitoare, cea a Trupului Domnului, care, în multe
ţări între care Italia, va fi celebrată duminica viitoare; şi, în fine, vinerea succesivă,
sărbătoarea Sfintei Inimi a lui Isus. Fiecare din aceste celebrări liturgice periodice
evidenţiază o perspectivă din care se îmbrăţişează întregul mister al credinţei creştine:
şi anume, realitatea lui Dumnezeu Unul Întreit, Sacramentul Euharistiei şi respectiv
centrul divin-uman al Persoanei lui Cristos. Sunt, într-adevăr, aspecte ale unicului
mister al mântuirii, care într-un anumit sens, rezumă tot itinerarul revelaţiei lui
Isus, de la întrupare până la înălţare şi la dăruirea Duhului Sfânt.
Astăzi
contemplăm Preasfânta Treime aşa cum Isus ne-a făcut să o cunoaştem. El ne-a dezvăluit
că Dumnezeu este iubire „nu în unitatea unei singure persoane, ci în Treimea unei
singure fiinţe” (Prefaţa): este Creator şi Tată milostiv; este Fiu Unul-Născut,
veşnică Înţelepciune întrupată, mort şi înviat pentru noi; în fine, este Duh Sfânt
care mişcă totul, cosmos şi istorie, spre deplina recapitulare finală. Trei Persoane
care sunt un singur Dumnezeu pentru că Tatăl este iubire, Fiul este iubire, Duhul
este iubire. Dumnezeu este totul şi numai iubire, iubire absolut curată, infinită
şi eternă. Nu trăieşte într-o splendidă solitudine, dar este mai degrabă izvor inepuizabil
de viaţă care neîncetat se dăruieşte şi se comunică. O putem intui, într-o oarecare
măsură, observând fie macro- cosmosul: pământul nostru, planetele, stelele, galaxiile;
fie microcosmosul: celulele, atomii, particulele elementare. În tot ceea ce există
este imprimat, într-un anume sens, „numele” Preasfintei Treimi, deoarece toată fiinţa,
până la ultimele particule, este fiinţă-în-relaţie şi astfel transpare Dumnezeul-relaţie,
transpare în cele din urmă Iubirea Creatoare. Totul provine din iubire, tinde spre
iubire şi se mişcă mânat de iubire, fireşte, în diferite grade de conştiinţă şi de
libertate.
„Doamne, Stăpânul nostru, cât de minunat este numele tău pe tot
pământul!” (Ps 8,2) - exclamă psalmistul. Vorbind despre „nume, Biblia îl indică
pe Dumnezeu însuşi, identitatea sa cea mai adevărată; identitate ce străluceşte peste
toată creaţia, unde fiecare fiinţă, pentru faptul însuşi de a fi şi pentru „ţesutul”
din care a fost făcut, face referinţă la un Principiu transcendent, la Viaţa veşnică
şi infinită care se dăruieşte, într-un cuvânt: la Iubire. „În el - a spus Sfântul
Paul în areopagul din Atena - trăim, ne mişcăm şi suntem” (Fap 17,28). Dovada
cea mai solidă că suntem făcuţi după chipul Treimei este aceasta: numai iubirea ne
face fericiţi, deoarece trăim în relaţie şi trăim pentru a iubi şi a fi iubiţi. Folosind
o analogie sugerată de biologie, am spune că fiinţa umană poartă în „genomul” propriu
amprenta profundă a Treimei, a lui Dumnezeu-Iubire.
Fecioara Maria, în umilinţei
sa docilă, s-a făcut slujitoarea Iubirii divine: a primit voinţa Tatălui şi l-a zămislit
pe Fiul prin lucrarea Duhului Sfânt. În ea, Cel Atotputernic şi-a construit un templu
demn de El, şi a făcut din ea modelul şi imaginea Bisericii, mister şi casă de comuniune
pentru toţi oamenii. Să ne ajute Maria, oglinda Preasfintei Treimi, să creştem în
credinţa în misterul trinitar.
După recitarea antifonului „Angelus Domini
- Îngerul Domnului”, papa Benedict al salutat pelerinii prezenţi în Piaţa Sfântul
Petru în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă, polonă, şi italiană.
În
franceză Papa a spus că Biserica ne cheamă să-l contemplăm pe Dumnezeu în iubirea
sa. El este Tată, Fiu şi Duh. A invitat credincioşii să trăiască această iubire trinitară
urmând pilda Mariei, pentru a fi martori săi în lumea noastră care are nevoie. În
această lună iunie, Papa a invitat să se roage pentru cei care vor fi sfinţiţi preoţi
sau diaconi, precum şi pentru seminarişti şi pentru formatorii lor.
În engleză
a salutat în special membrii Grupului de rugăciune „Sfânta Treime” din Texas, Statele
Unite.
În germană, Papa s-a referit la semnul Sfintei Cruci prin care
mărturisim credinţa noastră în Dumnezeu unul întreit: Tatăl ne-a revelat în Fiul iubirea
sa faţă de noi oamenii şi ne dăruieşte în Duhul Sfânt noua viaţă de fii ai lui Dumnezeu.
Din toată inima să-l iubim pe Dumnezeu şi astfel să vestim oamenilor misterul iubirii
sale. În spaniolă a salutat cu afecţiune pelerini prezenţi la
rugăciunea mariană şi pe toţi cei care se unesc la ea prin radio sau televiziune.
În solemnitatea Preasfintei Treimi, a invitat pe toţi să proclame credinţa în Dumnezeu
Tatăl, care l-a trimis în lume pe Fiul său, Calea, Adevărul şi Viaţa şi pe Duhul sfinţiri,
pentru a revela oamenilor iubirea sa imensă şi să-i răscumpere de păcat şi de moarte.
În
polonă. Un salut cordial a adresat pelerinilor polonezi. În duminica Preasfintei
Treimi îl adorăm în mod deosebit de Dumnezeu Tatăl, Creatorul cerului şi al pământului,
care l-a trimis în lume pe Fiul său, Răscumpărătorul şi pe Duhul Sfinţitor. Proclamăm
Trinitatea Persoanelor, unitatea fiinţei şi egalitatea în măreţie. Această credinţă
să ne conducă la deplina participare la iubirea Tatălui şi a Fiului şi a Duhului Sfânt.
În
italiană, a salutat diferite grupuri de pelerini printre care Asociaţia „Giacomo
Cusmano” din Palermo şi a urat tuturor o duminică plăcută.