Religii, credincioşi şi societate: tema intervenţiei cardinalului Jean-Lous Tauran
la Colocviul internaţional despre predarea religiilor
(RV - 6 iunie 2009) „Religii, credincioşi şi societate”, este
titlul intervenţiei cardinalului Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical
pentru Dialogul Interreligios, la Colocviul internaţional privind învăţământul religiilor,
desfăşurat în aceste zile la Montauban în Franţa. „Trăim toţi în societăţi multiculturale
şi multireligioase”, a spus cardinalul Tauran pentru a aminti apoi că „religiile sunt
capabile de mai bine şi de mai rău: pot sta în slujba unui proiect de sfinţenie sau
a unui proiect de alienare”. Referindu-se la cei care recurg la acţiuni teroriste
susţinând că se simt inspiraţi de motive religioase, cardinalul Tauran recunoaşte
că toate acestea alimentează „paradoxul că religiile sunt percepute ca pericol”.
În
această privinţă, vorbind despre islam cardinalul Tauran subliniază că „toate acestea
nu privesc adevăratul islam practicat de majoritatea credincioşilor acestei religii”.
„Religia nu este un moment accidental al istoriei, - spune preşedintele Consiliului
Pontifical pentru Dialogul Interreligios, ci ţine de natura omului”. Există, oricum,
contexte, orientări şi practici particulare: cardinalul aminteşte o anumită filozofie
iluministă în baza căreia numai raţiunea poate să se apropie de adevăr; sau un anumit
program al Revoluţiei franceze care voia să construiască o societate fără Dumnezeu,
pentru a nu mai vorbi despre „întunericul pe care umanitatea l-a cunoscut în cele
două sisteme totalitare ale secolului trecut”. Privind la ziua de azi înaltul prelat
vatican subliniază faptul că în ciuda acestor provocări „problema existenţei lui Dumnezeu
a reapărut mai puternică decât oricând” şi că asistăm la o revenire a faptului religios,
la o renaştere a sacralităţii”.
„Religia a devenit un factor capital în viaţa
culturală, politică, economică, precum şi în învăţământ”, în formarea persoanei. Eventual
- a explicat - în unele societăţi occidentale scade nivelul participării comunitare
şi a citat expresia engleză care rezumă fenomenul: „bilieving without belonging”
, cu referire la oameni „cred fără să aparţină” la o comunitate, dovada unui mod emoţional
şi individualist de a crede. În faţa unor asemenea fenomene, cardinalul Tauran reafirmă
importanţa „cunoaşterii serioase a propriei tradiţii religioase” şi deci a clarităţii
propriei identităţi, pentru a afirma apoi că „Biserica este deschisă lumii” şi înţelege
„dialogul cu credincioşii altor confesiuni ca o sursă de îmbogăţire pentru toţi”.
Dar avertizează: dialog interreligios nu înseamnă că „toate religiile învaţă mai mult
sau mai puţin acelaşi lucru”, ci înseamnă mai curând că „toate persoanele care îl
caută pe Dumnezeu au aceeaşi demnitate”; înseamnă „ a face tot posibilul pentru înţelegere
punctului de vedere al celuilalt”, fie că este vorba de un acord sau de un dezacord”.
Demnitatea persoanei şi caracterul sacru al vieţii sunt puncte ferme ale tradiţiilor
noastre religioase - aminteşte cardinalul - şi împreună cu oamenii de bunăvoinţă aspirăm
la pace”. Prelatul citează cuvintele lui Benedict al XVI-lea de la 1 februarie 2007:
„Cercetarea şi dialogul interreligios nu sunt o opţiune ci o necesitate a timpurilor
noastre”.
Credincioşii există. Aparţin acestei lumi. Solidari cu istoria de
ieri şi de azi, cu încercările şi speranţele fraţilor şi surorilor lor în umanitate,
ei aduc acel „supliment de suflet” de care orice societate are nevoie. Suntem cetăţeni
ai acestei lumi şi nu solicitanţi de azil! - a spus în încheiere cardinalul Tauran.