Exemplul viu al formatorilor, decisiv pentru o bună formare a candidaţilor la preoţie: Benedict al XVI-lea, primind sâmbătă Comunitatea Seminarului Francez din Roma

RV 06 iun 2009. Benedict al XVI-lea a primit sâmbătă în audienţă comunitatea Seminarului Pontifical Francez din Roma, cu ocazia trecerii sale de sub administrarea călugărilor spiritani – Congregaţia Duhului Sfânt – în responsabilitatea Conferinţei Episcopilor Francezi. De la deschiderea seminarului, în urmă cu un secol şi jumătate, peste 5000 de seminarişti sau preoţi au terminat aici formarea sau studiile de specializare.

"Formarea preoţilor este o misiune delicată" a afirmat Benedict al XVI-lea în discursul său. "Formarea propusă în seminar este exigentă întru cât o parte a poporului lui Dumnezeu va fi încredinţată solicitudinii pastorale a viitorilor preoţi, acest popor pe care Cristos l-a răscumpărat şi pentru care şi-a dat viaţa. E bine ca seminariştii să-şi aducă aminte că dacă Biserica este exigentă faţă de ei, se datorează faptului că ei vor trebuie să aibă grijă de cei pe care Cristos i-a dobândit cu un preţ atât de mare. Aptitudinile care se cer viitorilor preoţi sunt numeroase: maturitate umană, calităţi spirituale, zel apostolic, rigoare intelectuală, etc... Pentru dobândirea acestor virtuţi, candidaţii la preoţie trebuie nu doar să le poată mărturisi în faţa formatorilor lor, dar să fie primii beneficiari ai acestor calităţi trăite şi dăruite de cei care au îndatorirea de a le face să crească. Este o lege a umanităţii şi a credinţei noastre aceea care ne spune că noi, de cele mai multe ori, nu suntem în măsură să dăruim altora decât ceea ce noi în prealabil am primit de la Dumnezeu prin medierea eclezială şi umană pe care el a instituit-o. Cine primeşte sarcina discernământului şi a formării trebuie să ţină cont că speranţa pe care o nutreşte în raport cu ceilalţi este mai întâi de toate o datorie pentru el însuşi.

Această predare a ştafetei coincide cu începutul Anului Sfintei Preoţii. Este un har pentru noua echipă de preoţi formatori reunită de Conferinţa Episcopilor din Franţa. În timp ce preia această misiune, îi este dăruită, ca şi întregii Biserici, posibilitatea de a scruta mai în adâncime identitatea preotului, mister de har şi de milostivire". Şi aici Pontiful Roman a amintit cuvintele personalităţii eminente a card. Suhard despre preoţii lui Cristos: "Paradoxul etern al preotului. El poartă în sine contrariile. El conciliază, cu preţul vieţii sale, fidelitatea faţă de Dumnezeu şi fidelitatea faţă de om. Are aerul unui om sărac şi fără forţă... N-are în mâini mijloace politice, nici resurse financiare, nici forţa armelor, de care ceilalţi se folosesc pentru a cuceri pământul. Forţa care-i este dată este aceea de a fi dezarmat şi de a 'putea toate în Cel care-l întăreşte" (Ecclesia n. 141, p. 21, Décembre 1960).

"Fie, a reluat Pontiful, ca aceste cuvinte în care se oglindeşte atât de bine figura sfântului Paroh de la Ars (Ioan Maria Vianney – n.r.) să răsune ca un apel vocaţional pentru numeroşii tineri creştini din Franţa care doresc o viaţă utilă şi fecundă pentru a fi în slujba iubirii lui Dumnezeu.

Particularitatea Seminarului Francez este aceea de a fi situat în Oraşul lui Petru. Pentru a relua urarea lui Paul al VI-lea (cf Discours aux anciens du Séminaire français, 11 septembre 1968), îmi exprim urarea ca în timpul şederii la Roma seminariştii să aibă posibilitatea privilegiată de a se familiariza cu istoria Bisericii, să descopere amploarea catolicităţii şi a unităţii sale vii în jurul succesorului lui Petru şi în acest fel să se înrădăcineze pentru totdeauna în inima lor de păstori iubirea faţă de Biserică".

Aici, serviciul audio: