Benedict al XVI-lea către copiii din Opera pentru Copilăria Misionară: Nu mă aşteptam
să devin Papă dar Domnul mă ajută
(RV – 30 mai 2009) Mare entuziasm sâmbătă dimineaţă, în Aula „Paul al VI-lea”, pentru
sărbătoarea „Copii misionari precum Paul”: circa 7 mii de copii ai Operei pentru Copilăria
Misionară, proveniţi din întreaga lume, s-au reunit în Vatican pentru a-l întâlni
pe Benedict al XVI-lea şi a reflecta asupra figurii Sfântului Paul. Succesorul lui
Pentru a vorbit cu ei despre copilăria sa în Germania şi despre importanţa rugăciunii
şi a împărţirii cu alţii. De asemenea le-a împărtăşit sentimentele avute în momentul
alegerii sale la catedra lui Petru. Cuvântul de salut a fost adresat Sfântului Părinte
de cardinalul Ivan Dias, prefect al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor.
Cântece de sărbătoare, eşarfe colorate şi steaguri şi, mai ales mărturii şi
un video despre viaţa lui Isus şi a Apostolului Neamurilor, precedat de momentul cel
mai important al evenimentului din Aula Paul al VI-lea: colocviul dintre Sfântul Părinte
şi trei copii din cadrul Operei pentru Copilăria Misionară. Benedict al XVI-lea a
răspuns liber la întrebările copiilor şi nu a refuzat să satisfacă curiozitatea unuia
dintre micii credincioşi:
V-aţi gândit vreodată că veţi ajunge Papă? • „La
drept vorbind nu mi-am imaginat vreodată că voi deveni Papă pentru că, aşa cum am
spus deja, am fost un copil destul de ingenuu dintr-o mică localitate departe de marile
oraşe, dintr-o provincie uitată. Eram fericiţi să putem locui în acea provincie şi
nu ne gândeam la altceva (…). Trebuie să spun că am încă dificultate să înţeleg cum
a putut Domnul să se gândească la mine, să mă destineze pe mine la acest Minister,
dar îl accept din Mâinile sale chiar dacă este un lucru surprinzător care mi se pare
mult peste puterile mele, dar Domnul mă ajută.”
Răspunzând la o altă întrebare,
Papa a amintit de copilăria sa senină într-o mică localitate bavareză de 400 de locuitori.
Copiii se ajutau între ei – a afirmat – şi se trăia într-un spirit de comuniune, întărit
de credinţa catolică comună. Am învăţat împreună catehismul – a spus – ne-am pregătit
să primim prima Sfântă Împărtăşanie iar acea zi a fost minunată. Oricum, a recunoscut,
nu lipseau certurile. O amintire care l-a făcut pe Papa să ofere o reflecţie valabilă
pentru toţi: • „Câteodată, în viaţa omului pare inevitabilă cearta, dar importantă
este arta de a se reconcilia, iertarea, luarea din nou de la capăt fără a lăsa amărăciune
în suflet”.
Cum poate un copil să-l ajute pa Papa să vestească Evanghelia.
La această întrebare, Episcopul Romei a răspuns încurajându-i pe copii să se roage
mai ales pentru că prin intermediul rugăciunii, a spus, deschidem inima noastră acţiunii
lui Isus: • „Este important să începi ziua cu o rugăciune şi s-o termini la fel;
este important să-i aminteşti pe părinţi cu o rugăciune înainte de prânz, de cină
şi la celebrarea euharistică de duminică. O duminică fără Sfântă Liturghie, marea
rugăciune comună a Bisericii, nu este o adevărată duminică, lipseşte tocmai inima
duminicii şi lumina pentru întreaga săptămână”.