Papa către ambasadorii a 8 ţări primiţi vineri în Vatican pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare: îndemn al solidaritate şi sobrietate în stilul de viaţă pentru ca criza economică să nu devină o catastrofă umană

(RV - 29 mai 2009) Pentru depăşirea crizei economice e necesară adoptarea unor măsuri comune inspirate de spiritul de solidaritate: a subliniat papa Benedict al XVI-lea în discursul pronunţat vineri dimineaţă în prezenţa ambasadorilor a 8 ţări primiţi în Sala Clementină din Vatican cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare. Este vorba de ambasadorii următoarele ţări: Mongolia, India, Benin, Noua Zeelandă, Sud Africa, Burkina Faso, Namibia, Norvegia.

Amintim că potrivit protocolului, primirea în grup a ambasadorilor pe lângă Sfântul Scaun pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare are loc în cazul ţărilor ai căror ambasadori nu sunt rezidenţi la Roma, iar menţionarea lor urmează ordinea prezentării cererii pentru audienţă.

În discursul său, Papa s-a oprit îndelung asupra actualei crize economice şi a căilor de întreprins pentru a o depăşi.
Sărăcia reprezintă o gravă ameninţare la adresa păcii, de aceea este necesar un supliment de angajare comună pentru depăşirea crizei economice. Benedict al XVI-lea a afirmat că actuala criză economică cere căpătarea conştiinţei „pentru a edifica o pace autentică în vederea realizării unei lumi mai bune şi prospere pentru toţi”.

De fapt, a observat, nedreptăţile suscită divizări între popoare pe care le marginalizează şi astfel se ameninţă pacea:
• “La paix ne peut se construire qu’en cherchant…Pacea - a fost îndemnul său - nu se poate construi decât angajându-se cu curaj la eliminarea disparităţilor create de sisteme injuste, astfel încât să se asigure tuturor un nivel de viaţă care să permită o existenţă demnă”. Aceste disparităţi, a continuat, au devenit şi mai dăunătoare din cauza crizei financiare şi economice. Şi a indicat câteva din fenomenele mai preocupante legate de criză; reducerea investiţiilor străine, prăbuşirea cererii de materii prime, diminuarea ajutoarelor internaţionale şi economisirilor trimise de imigraţi pentru familiile lor:
 
• „Cette crise peut se transformer en catastrophe…Această criză - este îngrijorarea Papei - poate să se transforme într-o catastrofă umană pentru locuitorii a numeroase ţări slabe”. Cei dintâi care sunt loviţi sunt cei mai vulnerabili şi totuşi, a constatat, această criză a redus în stare de sărăcie şi persoane care trăiesc în mod demn. Recesiunea, a spus cu amărăciune Papa, poate genera consecinţe ireversibile şi ameninţa existenţa însăşi a multor persoane. Primii dintre toţi, copiii care trebuie de aceea să fie protejaţi în mod prioritar. Pe de altă parte, a relevat, disperarea cauzată de criza economică poartă unele persoane la căutarea unor soluţii violente pentru a supravieţui. De aici, riscul unor conflicte interne ce pot destabiliza societăţile deja slabe. A lăudat astfel acele ţări care, în ciuda dificultăţilor, au decis oricum să nu micşoreze ajutorul pentru populaţiile lovite de criză. Un exemplu, a avertizat, ce trebuie urmat şi de alte ţări dezvoltate pentru a permite celor sărace să-şi susţină economiile pentru apărarea celor mai nevoiaşi:

• „J’appelle à un supplément de fraternité et de solidarité... Fac apel la un supliment de fraternitate şi de solidaritate - a fost apelul Pontifului - şi la o generozitate globală realmente trăită”. Această împărţire cu alţii, a adăugat, „cere ţărilor dezvoltate să regăsească simţul măsurii şi al sobrietăţii în economie şi în stilul de viaţă”. Papa nu a omis apoi să vorbească despre rolul religiilor în favoarea păcii, mai ales într-o perioadă în care sunt „atacate şi discreditate”. Liderii religioşi, a fost avertismentul său, trebuie să ajute credincioşii să înainteze în sfinţenie şi să interpreteze cuvintele divine în adevăr”:

• „Il convient donc de favoriser l’émergence d’un monde où religions…Este oportun, a subliniat - să se favorizeze afirmarea unei lumi în care religiile şi societăţile să poată să se deschidă unele altora”. Papa a formulat auspicii pentru crearea unui spaţiu care să facă dialogul pozitiv şi necesar. În fine, a asigurat că Biserica catolică doreşte, prin contribuţia sa, să dea o viziune pozitivă despre viitorul omenirii.

Aici serviciul audio: