PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureşti delegat al episcopilor catolici din România la sesiunea Conferinţei episcopale italiene

(RV - 26 mai 2009) Tutelarea vieţii, primire şi legalitate: sunt câteva din subiectele de actualitate aflate în centrul Conferinţei cardinalului Angelo Bagnasco, ţinută luni după amiază în Aula nouă a Sinodului din Vatican la deschiderea celei de-a 59-a Adunări generală a Conferinţei episcopale italiene.
Preşedintele episcopatului a vorbit despre riscuri insidioase de eugenetică în legătură cu interpretări forţate ale legii 40 privind procreaţia artificială. Vorbind despre economie, cardinalul Bagnasco a îndemnat la tutelarea persoanelor cu locuri de muncă precare. În legătură cu politica respingerilor imigranţilor, arhiepiscopul de Genova a precizat că orice măsură politică adoptată riscă să fie inadecvată dacă nu se încadrează într-o strategie mai amplă. La lucrările adunării Conferinţei episcopale italiene, din perioada 25-29 mai, participă şi delegaţi ai altor Conferinţe episcopale din Europa şi nu numai. Conferinţa episcopilor catolici din România, ea însăşi în sesiune la Cluj-Napoca în perioada 25-27, este reprezentată de PS Cornel Damian, episcop auxiliar de Bucureşti, care luni seară în deschiderea adunării episcopale italiene a prezentat salutul episcopilor catolici din România.

Până aici serviciul audio:

Cardinalul Bagnasco s-a oprit pe larg asupra politicii adoptate de guvern privind fenomenul imigraţiei la care, a spus, „autorităţile noastre au răspuns prin controversata practică a respingerilor, deja aplicată în alte perioade la fel ca în alte ţări”.
• „Dacă suprapunerea cu campania electorală nu a asigurat întotdeauna obiectivitatea necesară unei confruntări utile, nu poate fi neglijat criteriul fundamental cu care se evaluează aceste episoade, dincolo de contingenţele legate de spiritul polemic sau de momentul politic. În alte cuvinte, valoarea necomprimabilă a oricărei vieţi umane, demnitatea şi drepturile ei inalienabile”.
Pe lângă dreptul de a trăi demn în propria ţară, există şi dreptul de a emigra, şi răspunsul nu poate fi doar „de ordin public” şi nici al unui „multiculturalism rău înţeles”. Trebuie oricum privit totul în optica mai amplă a întăririi cooperării internaţionale.

Preşedintele episcopatului italian s-a referit şi la cutremurul de pământ din regiunea Abruzzo punând în evidenţă răspunsul ţării care „sub loviturile tragediei îşi manifestă chipul său adevărat”. Oricum, Biserica va fi mereu aproape de populaţia greu încercată.

În privinţa crizei, cardinalul arhiepiscop de Genova a afirmat că „nu poate fi propusă o concepţie pur şi simplu mercantilă despre munca umană”, că trebuie acordată atenţie în mod special muncitorilor precari, lucrătorilor fără protecţie socială adecvată. Apoi tutelarea vieţii, în orice fază a ei:
• „Nu există contradicţie între a-şi sufleca mânicile pentru a redresa situaţiile cele mai expuse sărăciei şi a adresa responsabililor democraţiei o respectuoasă invitaţie ca în materia privind sfârşitul vieţii să nu se autorizeze privarea de apă şi de hrana vitală celui care este în stare vegetativă. Este o chestiune de coerenţă”.

Cardinalul şi-a încheiat ampla relatare cu o notă de speranţă, adresându-se mai presus de toate tinerilor care năzuiesc spre idealuri înalte. E bine a înregistra vocile care în ciuda a toate, anticipează semnele unei renaşteri. Apoi exprimă apropiere faţă de Papa: „Rămâne de neînţeles pentru noi cum umilinţa şi bunătatea de suflet, fineţea şi liniştea interioară care-l caracterizează pot să nu fie înţelese de unii drept ceea ce sunt”.