Duminică Papa la Montecassino: legătura specială dintre Benedict al XVI-lea şi Sfântul
Benedict.
(RV - 19 mai 2009) Biserica din Montecassino aşteaptă cu nerăbdare vizita pastorală
a lui Benedict al XVI-lea duminică 24 mai. Unul din momentele speciale ale
călătoriei va fi celebrarea Vesperelor în abaţia benedictină împreună cu abaţii şi
abatesele din toată lumea. Un eveniment pentru a sublinia cât de mult Papa este legat
de figura Sfântului Benedict din Norcia. În acest serviciu al trimisului nostru Alessandro
Gisotti reparcurgem unele reflecţii oferite de Benedict al XVI-lea despre Patronul
Europei, părintele monahismului occidental.
• Secvenţe muzicale „Melodie
gregoriană”. Sântul Benedict nu este doar în numele Papei. Este înainte de
toate în inima sa. Cu puţine zile înainte de a fi ales la catedra lui Petru, pe 1
aprilie 2005 Joseph Ratzinger se afla la Mănăstirea Sfânta Scolastica din Subiaco,
unde a ţinut o conferinţă memorabilă despre valoarea permanentă a credinţei creştine
în faţa limitelor actualei culturi raţionaliste. „Avem nevoie de oameni ca Benedict
din Norcia - a fost îndemnul său - care într-o vreme de disipare şi decadenţă” a reuşit
„să întemeieze la Montecassino oraşul pe munte” şi să pună „împreună forţele din care
s-a format o lume nouă”. „Avem nevoie - a mai spus cardinalul Ratzinger - de oameni”,
care la fel ca Sfântul Benedict, „să ţină privirea îndreptată spre Dumnezeu, învăţând
astfel adevărata umanitate”.
Trei săptămâni mai târziu, pe 27 aprilie, în Piaţa
Sfântul Petru, noul Pontif a ţinut prima sa audienţă generală şi s-a oprit asupra
alegerii numelui - Benedict - , subliniind cât de mult Patriarhul monahismului occidental
este venerat în ţinutul său natal, Bavaria: • „Sfântul Benedict (…) constituie
un punct fundamental de referinţă pentru unitatea Europei şi o puternică rechemare
la rădăcinile creştine de nerenunţat ale culturii şi civilizaţiei sale”.
Papa
reaminteşte recomandarea lăsată de Benedict monahilor săi în Regula sa: „Să nu pună
absolut nimic înainte de Cristos”. Un avertisment pe care Pontiful şi-l însuşeşte
la începutul ministerului petrin: • „La începutul slujirii mele ca succesor al
lui Petru cer Sfântului Benedict să ne ajute să ţinem ferm locul central al lui Cristos
în existenţa noastră. El să fie mereu pe primul loc în gândurile noastre şi în orice
activitate a noastră!” „Despre modelul benedictin, despre actualitatea sa, Papa vorbeşte
lumii culturii la Colegiul Bernardinilor (Collège des Bernardins) din Paris în septembrie
2008. Rădăcinile culturii europene, a reamintit, se înfig în terenul fertil al monahismului
occidental.
Monahii, a relevat, căutându-l pe Dumnezeu au fondat o nouă civilizaţie.
O experienţă ce trebuie redescoperită: • „Quaerere Deum – chercher Dieu et
se laisser trouver par Lui... Quaerere Deum, a căuta pe Dumnezeu şi a se lăsa
găsit de El: acest lucru - este reflecţia Papei - astăzi nu e mai puţin necesar decât
în timpurile trecute”. Şi pune în gardă în privinţa unei culturi „pur pozitiviste”
ce înlătură cererea cu privire la Dumnezeu. Ar însemna „o prăbuşire a umanismului”.
„Ceea ce a pus bazele culturii Europei, căutarea şui Dumnezeu şi disponibilitatea
de a-L asculta - a reamintit - rămâne şi astăzi fundamentul oricărei culturi adevărate”.
Iar la 20 septembrie 2008 primind abaţii benedictini din toată lumea i-a
îndemnat să vestească fără compromisuri primatul lui Dumnezeu, mai ales într-o lume
din ce în ce mai desacralizată: • „În mănăstirile voastre, voi cei dintâi reînnoiţi
şi aprofundaţi zilnic întâlnirea cu persoana lui Cristos, pe care o aveţi mereu cu
voi ca oaspete, prieten şi tovarăş. Din acest motiv conventurile voastre sunt locuri
în care oameni, bărbaţi şi femei, şi în epoca noastră, aleargă pentru a-l căuta pe
Dumnezeu şi pentru a învăţa să recunoască semnele prezenţei lui Cristos, ale iubirii
şi îndurării sale”.
Sfântului Benedict, „astru luminos”, cum l-a numit Sfântul
Grigore cel Mare, Papa i-a dedicat cateheze de la audienţa generală din 9 aprilie
anul trecut. Pontiful a pus accentul pe semnificaţia edificării abaţiei de la Montecassino: •
„În anul 529 Benedict a lăsat Subiaco pentru a se stabili la Montecassino.(…) Această
decizie i s-a impus deoarece intrase într-o nouă fază a maturizării sale interioare
şi experienţei sale monastice.(…) Viaţa monastică în retragere şi reculegere are o
raţiune a sa de a fi, dar o mănăstire are şi o finalitate publică în viaţa Bisericii
ş a societăţii, trebuie să dea vizibilitate credinţei ca forţă de viaţă”.
Papa
a îndemnat deci Europa dezorientată în căutarea propriei identităţi, să privească
la Sfântul Benedict şi la învăţămintele sale: • „Pentru a crea o unitate nouă şi
dinamică, sunt, desigur, importante instrumentele politice, economice şi juridice,
dar trebuie şi să suscite o reînnoire etică şi spirituală care să tragă sevă din rădăcinile
creştine ale Continentului, altminteri nu se poate construi Europa (…). Căutând adevăratul
progres, să ascultăm azi Regula Sfântului Benedict ca o lumină pentru drumul nostru.
Marele monah rămâne un adevărat maestru la a cărui şcoală putem învăţa arta de a trăit
umanismul adevărat”. • Secvenţe muzicala „melodie gregoriană”.