Cu gândul la recentul Pelerinaj în Ţara Sfântă şi despre care va vorbi pe larg miercurea
viitoare la audienţa generală, apel presant al Papei pentru dramatica situaţie umanitară
din Sri Lanka, lansat duminică la antifonul pascal „Regina coeli - Bucură-te, Regină
a cerului”
(RV - 17 mai 2009) Cuvinte semnificative despre călătoria în Ţara Sfântă, despre
care a spus că va vorbi miercurea viitoare la audienţa generală şi un presant apel
pentru dramatica criză umanitară din Sri Lanka la tradiţionala întâlnire duminicală
a Papei cu credincioşii. Un pelerinaj la Locurile sfinte dar şi o vizită
pastorală la credincioşii care trăiesc acolo, un serviciu pentru unitatea creştinilor,
pentru dialogul cu evrei şi musulmani şi pentru construirea păcii. Astfel papa Benedict
al XVI-lea a definit pelerinajul său în Ţara Sfântă, din perioada 8-15 mai, cu etape
în Iordania, în Israel şi în Teritoriile Autonome Palestiniene.
Papa a vorbit
cu recunoştinţă, cu mare satisfacţie dar şi cu mult realism despre această foarte
importantă călătorie apostolică adresându-se duminică miilor de pelerini reuniţi la
amiază în Piaţa Sfântul Petru pentru a-i asculta cuvântul de zidire sufletească şi
a se ruga împreună antifonul marian pascal „Regina coeli - Bucură-te, Regină a cerului”. •
„M-am întors alaltăieri din Ţara Sfântă. Am de gând să vă vorbesc mai pe larg despre
acest pelerinaj, miercurea viitoare, în timpul audienţei generale. Acum aş vrea mai
presus de toate să-i mulţumesc Domnului pentru că mi-a dat să duc la capăt această
călătorie apostolică atât de importantă. Mulţumesc de asemenea tuturor celor care
au oferit colaborarea lor: Patriarhul latin şi Păstorii Bisericii din Iordania, din
Israel şi din Teritoriile Palestiniene, Franciscanii Custodiei Ţării Sfintei, Autorităţile
civile ale Iordaniei, Israelului şi Teritoriilor Palestiniene, Organizatorilor, Forţelor
de ordine. Mulţumesc preoţilor, călugărilor şi credincioşilor care m-au primit cu
atâta afecţiune şi tuturor celor care m-au însoţit cu rugăciunea lor. Mulţumesc tuturor
din adâncul inimii!”
Ce a însemnat această experienţă pentru Papa însuşi, adică
cea de-a XII-a sa călătorie apostolică internaţională? • „Acest pelerinaj la Locurile
sfinte a fost şi o vizită pastorală la credincioşii care trăiesc acolo, un serviciu
pentru unitatea creştinilor, pentru dialogul cu evrei şi musulmani, şi pentru construirea
păcii”.
Ţara Sfântă, simbol al iubirii lui Dumnezeu pentru poporul său şi pentru
întreaga umanitate, este şi simbol al libertăţii şi păcii pe care Dumnezeu le vrea
pentru toţi fii săi. De fapt, însă, istoria de ieri şi de azi arată că tocmai acel
Pământ a devenit şi simbol al contrariului, adică de divizări şi de conflicte interminabile
între fraţi. Cum e posibil aceasta? Este just ca atare interogativ - a subliniat papa
Benedict - să interpeleze inima noastră, deşi ştim că un misterios plan al lui Dumnezeu
priveşte acel Pământ, unde - cum scrie Sfântul Ioan - El „l-a trimis pe Fiul său ca
victimă de ispăşire pentru păcatele noastre (1 In 4,10). • „Ţara Sfântă
a fost numită o „a cincia Evanghelie”, deoarece aici putem vedea, şi ,mai mult încă,
atinge realitatea istoriei pe care Dumnezeu a realizat-o cu oamenii, începând cu locurile
vieţii lui Abraham până la locurile vieţii lui Isus, de la întrupare până la mormântul
gol, semn al învierii sale. Da, Dumnezeu a intrat în acest pământ, a lucrat cu noi
în această lume. Dar aici putem vedea şi mai mult: Ţara Sfântă prin însăşi istoria
sa poate fi considerată un microcosmos ce rezumă în sine drumul anevoios al lui Dumnezeu
cu umanitatea: un drum ce implică împreună cu păcatul şi Crucea, dar împreună cu
abundenţa iubirii divine mereu şi bucuria Duhului Sfânt, Învierea deja începută şi
e un drum între văile suferinţei noastre spre Împărăţia lui Dumnezeu: împărăţie care
nu este din această lume, dar trăieşte în această lume şi trebuie să o pătrundă cu
puterea sa de dreptate şi de pace.
• „Istoria mântuirii începe cu ridicarea
unui om, Abraham, şi a unui popor, Israel, dar intenţia sa este universalitatea, mântuirea
tuturor popoarelor. Istoria mântuirii este marcată mereu de această împletire de particularitate
şi universalitate. Vedem bine această legătură în prima lectură a Liturghiei de azi.
Sfântul Petru văzând în casa lui Corneliu credinţa păgânilor şi dorinţa lor de Dumnezeu,
zice: "Acum înţeleg cu adevărat că Dumnezeu nu face deosebire între oameni,ci
îi este plăcut oricine se teme de el şi săvârşeşte dreptatea, din orice popor ar fi
el" (Fap 10,34-35).
Din cuvintele apostolului Petru, şi concluzia papei
Benedict: • „ A se teme de Dumnezeu şi a săvârşi dreptatea, a învăţa aceasta şi
a deschide astfel lumea spre împărăţia lui Dumnezeu: acesta este scopul profund al
oricărui dialog interreligios.
De la Orientul Mijlociu la Orientul Îndepărtat,
la Sri Lanka unde de 26 de ani este în curs un conflict ce pare să se termine dar
cu nenumărate victime şi atâta suferinţă. • „Nu pot încheia această rugăciune mariană
fără să-mi îndrept gândul spre Sri Lanka pentru a-i asigura de afecţiunea şi apropierea
mea spirituală pe civilii care se găsesc în zona luptelor, în nordul ţării. Este vorba
de mii de copii, femei, bătrâni, cărora războiul le-a răpit ani de viaţă şi de speranţă.
În această privinţă, Suveranul Pontif a spus: • „Doresc încă o dată să adresez
o invitaţie presantă beligeranţilor, ca să faciliteze evacuarea lor şi îmi unesc,
în acest scop, vocea mea cu cea a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, care
abia câteva zile în urmă a cerut garanţii pentru integritatea şi siguranţa lor. În
afară de aceasta cer instituţiilor umanitare, inclusiv celor catolice, să nu lase
nimic neîncercat pentru a veni în întâmpinarea urgentelor necesităţi alimentare şi
medicale ale refugiaţilor.
În finalul apelului său presant pentru Sri Lanka,
papa Benedict a încredinţat acea scumpă ţară ocrotirii materne a Sfintei Fecioare
de la Madhu, iubită şi venerată de toţi singalezii şi „înalţ - a spus - rugăciunile
mele către Domnul pentru ca să grăbească ziua reconcilierii şi păcii”.
După
recitarea antifonului marian pascal, Papa a adresat saluturi în limbile franceză,
engleză, germană, spaniolă, portugheză şi polonă cu referiri la textele Liturghiei
a VI-a a Paştelui şi mulţumind tuturor care l-au susţinut cu rugăciunile lor în pelerinajul
în Ţara Sfântă abia încheiat. Primiţi, stimaţi ascultători şi binecuvântarea apostolică
invocată de Sfântul Părinte la întâlnirea duminicală cu pelerinii pentru rugăciunea
pascală Bucură-te, Regină a cerului în limba latină, binecuvântare de care pot beneficia
toţi cei care pe această cale o primesc în spirit de credinţă.