Vineri, ultima zi a Papei la Locurile Sfinte, cu pelerinajul la Sfântul Mormânt: interviu
cu istoricul pr. F. Manns
RV 14 mai 2009. Sfântul Părinte va încheia vineri pelerinajul său
în Ţara Sfântă, început la 8 mai în capitala Iordaniei. Înainte de ceremonia de rămas
bun, în jurul orei 13.30 pe aeroportul din Tel Aviv, Episcopul Romei va avea o întâlnire
ecumenică la Patriarhatul Greco-Ortodox din Ierusalim şi va vizita biserica patriarhală
armeană apostolică. Nu putea lipsi pelerinajul la Sfântul Mormânt din Ierusalim.
Părintele Frederick Manns, istoric din Custodia
Ţării Sfinte, explică dacă acesta este într-adevăr locul în care a fost înmormântat
Isus: • "Mulţi pelerini străbat Calea Crucii care se termină la Sfântul Mormânt
şi se poate spune că din toate staţiunile Căii Crucii, singura absolut sigură, sută
la sută, este staţiunea Calvarului, numită 'locul înmormântării'. Spun bine 'locul
înmormântării' pentru că mormântul ca atare a fost distrus şi acesta a fost motivul
primei cruciade. Locul, însă, a rămas şi este absolut sigur. Săpăturile recente au
scos la iveală o mare crăpătură în această stâncă. Evangheliile ne spun că atunci
când a murit Isus, a avut loc un mare cutremur. Chiar dacă acum această crăpătură
este inclusă în ziduri, în timpul lui Isus era în afara zidurilor şi făcea parte dintr-un
cimitir mai mare. Cimitirele au fost întotdeauna în afară, dar al treilea zid a fost
adăugat abia după moartea lui Isus".
Dar ce semnificaţie teologică are
Sfântul Mormânt? Ne răspunde în continuare părintele Frederick Manns: •
"Ştim că evreii au o tradiţie foarte interesantă legată de Templul din Ierusalim:
ei spuneau că Adam a fost creat din aceeaşi ţărână din care s-a făcut mai târziu altarul
Templului. Dumnezeu ştia că Adam avea să cedeze în faţa păcatului şi de aceea, oferind
jertfe pe altar, omul primea iertare pentru păcatele sale. La distrugerea Templului,
în 70 d. Ch., primii creştini – care în mare parte erau iudeo-creştini, evrei mesianici
care îl recunoşteau pe Isus drept Mesia lui Israel – au reluat această tradiţie despre
facerea lui Adam şi au săpat o mică grotă sub Calvar pentru a spune: 'iată, aici este
mormântul lui Adam'. Voiau, de fapt, să ilustreze o idee teologică şi anume faptul
că Isus Cristos este noul Adam, iar sângele lui Cristos trebuia să fi trecut prin
crăpătura stâncii ca să ajungă până la craniul lui Adam. Este motivul pentru care
iconografia creştină reprezintă Calvarul, Muntele Căpăţânii, împreună cu craniul lui
Adam la bază. Cristos a re-creat întreaga umanitate şi evanghelia după Ioan o spune
în mod minunat: sub Crucea lui Cristos, ne spune evanghelistul, erau patru păgâni,
cei patru soldaţi care şi-au împărţit între ei hainele lui Isus, şi patru femei evreice.
Aşadar, mântuirea lui Cristos este destinată pentru păgâni, pentru romani, şi pentru
evrei, pentru bărbaţi şi femei. Mântuirea este universală, Cristos este noul Adam
care duce noua creaţie la întreaga umanitate".
Bazilica Sfântului Mormânt
este condusă de Părinţii franciscani ai Ţării Sfinte, împreună cu creştini
ortodocşi şi armeni. Dar cum se explică faptul că în fiecare dimineaţă uşa bazilicii
este deschisă de o familie musulmană? • "Sultanul voia să încredinţeze cheia
Sfântului Mormânt consulului francez, dar consului Franţei a răspuns: 'eu nu sunt
sacristan'. Atunci sultanul s-a înfuriat şi a dat-o unei familii de musulmani, astfel
încât pînă astăzi trebuie să plătim această familie... E şi aceasta una din minunăţiile
Orientului!".