În Oraşul Sfânt n-ar trebui să locuiască discriminarea, violenţa şi nedreptatea: Benedict al XVI-lea la Sf. Liturghie în Valea lui Iosafat, cerând autorităţilor să respecte şi să sprijine prezenţa creştină

RV 13 mai 2009. Marţi, în a cincea zi a pelerinajului său la Locurile Sfinte, Benedict al XVI-lea a intrat în inima Ierusalimului trecând pragul principalelor sanctuare ale celor trei religii monoteiste: Esplanada Moscheilor, Zidul Plângerii şi Cenacolul Cinei de Taină. Dar a doua zi a Papei în Oraşul Sfânt a culminat cu Sf. Liturghie de la Grădina Ghetsemani, în Valea lui Iosafat, un eveniment care va rămâne întipărit în memoria acestei călătorii apostolice nu doar pentru că a fost prima Liturghie în aer liber a unui Papă la Ierusalim, dar mai ales pentru că s-a celebrat într-un cadru cu adevărat fermecător prin referinţele biblice: altarul era aşezat în valea dintre Muntele Măslinilor şi Muntele Templului, având pe fundal Cupola aurită a Stâncii, splendoarea bazilicii creştine din Grădina Ghetsemani şi impunătoarele Ziduri ale Ierusalimului.
(cantare Sf. Liturghie)
Doar trei mii de credincioşi au reuşit să vină la umbra măslinilor din valea lui Iosafat pentru a lua parte cu mare însufleţire la Sf. Liturghie. Erau aşteptaţi cel puţin şase mii dar mulţi catolici au fost opriţi de către responsabilii securităţii. Măsurile de siguranţă au fost atât de excesive încât n-au fost lăsate să treacă nici măcar călugăriţele de la nunţiatura apostolică. Între miile de pelerini care au reuşit să ajungă, ieşeau în evidenţă numeroşi tineri din mişcarea bisericească Drumul Neocatecumenal, care s-au făcut auziţi strigând tipicul "Viva il Papa" şi fluturând drapelul naţiunilor de provenienţă.
În cuvântul său de salut, patriarhul latin de Ierusalim, Beatitudinea Sa Foua Twal, a amintit situaţia dificilă care domneşte în rândul populaţiei palestiniene şi în poporul israelian:
• "Aici, împreună cu Sanctitatea Voastră, Biserica se roagă şi veghează cu iubire asupra acestor locuri în care Domnul Nostru a împlinit lucrarea minunată a mântuirii noastre. Aceste locuri sunt martorii trecutului şi adevărul vieţii noastre din prezent. Numai la câţiva metri de acest loc, Isus a spus ucenicilor săi 'Rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu mine' (Matei 26, 38). Dar ei şi-au închis ochii, fără să se intereseze de Isus, în agonie, la mică distanţă.
 
Sfinte Părinte, din multe privinţe situaţia de astăzi nu s-a schimbat prea mult. Asistăm, pe de o parte, la agonia poporului palestinian, care visează o viaţă într-un Stat palestinian liber şi independent, dar nu reuşeşte; şi asistăm, pe de altă parte, la agonia poporului israelian, care visează o viaţă normală în pace şi siguranţă, dar în ciuda puterii sale mediatice şi militare, nu reuşeşte. Cât priveşte comunitatea internaţională, ea joacă rolul ucenicilor lui Isus: stă de o parte, cu ochii îngreunaţi de indiferenţă, insensibilă la agonia prin care trece Ţara Sfântă de şaizeci şi unu de ani, fără a vrea să se trezească cu adevărat pentru a găsi o soluţionare justă. De aici, din Valea lui Iosafat, o vale de lacrimi, înălţăm rugăciunea noastră pentru ca visurile acestor două popoare să se împlinească". Ca succesor al Sfântului Petru, care a primit de la Domnul misiunea de a-i întări pe fraţii săi în credinţă, şi noi, a încheiat patriarhul Twal, vă rugăm şi strigăm împreună cu apostolii: 'întăreşte credinţa noastră' (Luca 17,25)".

La predică, Benedict al XVI-lea a subliniat că 'în acest Oraş Sfânt în care viaţa a învins moartea, unde speranţa continuă să lupte împotriva desnădejdii, frustrării şi a cinismului, pacea – care rămâne un dar şi o chemare a lui Dumnezeu – continuă să fie ameninţată de egoism, de conflcit, de dezbinare". De aceea, a invitat credincioşii să-şi păstreze speranţa dăruită de Evanghelie, dând mărturie despre forţa iertării. Apoi, s-a întrebat: 'ce trebuie făcut pentru ca Ierusalimul să devină într-adevăr un oraş al păcii?'.
• "Acest oraş, dacă trebuie să trăiască vocaţia sa universală, trebuie să fie un loc în care se învaţă respectul pentru ceilalţi, dialogul şi înţelegerea reciprocă; un loc în care prejudecata, ignoranţa şi teama care le alimentează, să fie depăşite prin cinste, integritate şi căutarea păcii. Între aceste ziduri n-ar trebui să-şi afle locul închiderea, discriminarea, violenţa şi nedreptatea. Evrei, creştini şi musulmani ar trebui să fie primii care să promoveze cultura împăcării şi a păcii".

Papa a îndemnat creştinii din Ţara Sfântă să devină far de credinţă şi ferment în această societate pluralistă, multietnică şi multireligioasă. "Voi nu sunteţi uitaţi", a afirmat Benedict al XVI-lea, "cu toate că aţi avut de îndurat frustrări, suferinţe şi dificultăţi". Papa i-a invitat mai ales pe cei tineri să nu emigreze, să rămână aici şi să nu se resemneze în faţa şomajului, a climatului de violenţă şi ură, căci un nou val de emigranţi creştini ar duce la sărăcirea culturală şi spirituală a Ierusalimului. "În Ţara Sfântă este loc pentru toţi", a întărit Benedict al XVI-lea cerând autorităţilor "să respecte şi să sprijine prezenţa creştină".

După cum începuse această zi a Papei în Oraşul Sfânt, la fel s-a şi încheiat: în Sala Cinei de Taină, în cursul dimineţii, şi în Valea lui Iosafat, la apusul soarelui, mica turmă a creştinilor din Ţara Sfântă s-a strâns cu afecţiune în jurul păstorului ei vizibil, pentru a regăsi curajul credinţei şi speranţa viitorului.

Aici, serviciul audio: