Începe vineri pelerinajul papei Benedict al XVI-lea la Locurile Sfinte ale credinţei
creştine: "o speranţă de pace şi dreptate pentru Orientul Apropiat"
RV 07 mai 2009. Benedict al XVI-lea începe vineri pelerinajul
său la Locurile Sfinte. Papa va pleca de la aeroportul Roma-Fiumicino
la ora locală 9.30 pentru a ajunge la Amman, în Iordania, la ora locală 14.30, în
prima etapă a călătoriei sale. Vineri, în programul vizitei, Episcopul
Romei va merge la Centrul pentru persoane cu dizabilităţi "Regina Pacis", după care
se va întâlni cu regele şi regina Iordaniei. Sâmbătă, 9 mai, Papa va vizita antica
bazilică Memorialul lui Moise, pe Muntele Nebo, şi moschea Al-Hussein Bin Talal, din
Amman. Duminică, 10 mai, Papa va prezida Sfânta Liturghie la International Stadium
din capitala iordaniană şi va vizita situl Botezului de pe malul Iordanului. De la
11 la 15 mai, Succesorul lui Petru va fi în Israel şi Teritoriile Palestiniene.
Roberto
Piermarini, trimisul special Radio Vatican, transmite de la Ierusalim: •
La 45 de ani de la călătoria istorică a papei Paul al VI-lea şi la 9 de la cea a lui
Ioan Paul al II-lea, un alt Papă se îndreaptă ca pelerin la Locurile care au fost
sfinţite de viaţa lui Isus. Actuala călătorie se desfăşoară într-un moment de mari
tensiuni pentru zbuciumata Ţară Sfântă unde armistiţiul impus după conflictul din
Gaza este doar un surogat al păcii adevărate. Şi Benedict al XVI-lea, după cum se
exprima în ajunul plecării sale, vine să se roage pentru 'darul păcii şi al unităţii'.
Climatul de mare speranţă socio-politică care a însoţit vizita lui Ioan Paul al II-lea,
pare să se fi risipit; în rândul oamenilor, există multă resemnare. Dar în acelaşi
timp, par să se fi risipit şi polemicile pentru discursul de la Regensburg, din partea
musulmană, şi pentru cazul Wiliamson, pe versantul ebraic.
În Teritoriile
Palestiniene, pe Benedict al XVI-lea îl aşteaptă autorităţile politice, dezbinate
după ruptura cu Hamas la Gaza, şi refugiaţii din Tabăra de la Aida, care din 1948
trăiesc în condiţii de extremă sărăcie: este un gest din partea Papei prin care îşi
va arăta apropierea faţă de suferinţele poporului palestinian. În Fâşia Gaza, peste
200 de arabi creştini nu au primit permisiunea de a intra în Israel pentru Sfintele
Liturghii de la Ierusalim şi Betleem. Altfel au fost trataţi creştinii din Cisiordania:
din 15.000 de cereri, au fost aprobate 11.000. În această Ţară unde Isus şi-a împlinit
misiunea sa, Papa va trebui să redea speranţă creştinilor locali: numai la Ierusalim,
de exemplu, pe timpul creării Statului Israel trăiau 24 de mii de creştini, în timp
ce acum ei sunt mai puţin de 6 mii. Sunt creştini care emigrează din cauza lipsei
de locuinţe, nesiguranţei locului de muncă şi a viitorului precar al copiilor într-o
societate deseori ostilă. La toate acestea trebuie adăugată dezmembrarea multor familii
provocată de zidul de separaţie construit de Israel, care a despărţit familiile domiciliate
în Teritoriile Palestiniene.
Autorităţile israeliene au acordat călătoriei
Papei o importanţă foarte mare şi au alocat 10 milioane de euro pentru organizare,
alte 10 milioane de dolari pentru cele 44 de şcoli catolice ca să pregătească în vederea
acestei vizite pe cei 24 de mii de elevi şi studenţi, creştini şi musulmani. Preşedintele
Shimon Peres a spus că vizita Papei este 'un eveniment mişcător şi de importanţă primară
din care provine un aer de pace şi speranţă'. Ziarele locale prezintă mai mult aspecte
organizatorice decât comentarii, în timp ce postul de radio statal continuă să transmită
spoturi cu principalele momente ale vizitei. Programul la Ierusalim prevede şi o etapă
la Yad Vashem, memorialul Holocaustului, pentru o ceremonie în amintirea victimelor,
dar Pontiful nu va intra în Sala muzeului în care este expusă o explicaţie ofensatore
la adresa papei Pius al XII-lea.
Benedict al XVI-lea va fi aşadar pelerin
de pace – cum s-a exprimat el însuşi în Mesajul de Paşti - pentru a spune încă o dată
că 'Isus Cristos are nevoie de oameni şi femei care în orice timp şi loc să-l ajute
să afirme biruinţa sa cu armele dreptăţii şi adevărului, ale milostivirii, iertării
şi iubirii'.