La audienţa generală, mesajul lui Benedict al XVI-lea pentru iordanieni, israelieni
şi palestinieni: sunt nerăbdător să fiu între voi; mă rog pentru pace în Ţara Sfântă.
Cateheză despre Sf. Ioan Damaschinul
(RV - 6 mai 2009) Sunt nerăbdător să mă aflu în mijlocul vostru, fie ca rugăciunea
şi strădania noastră să poată aduce pace Ţării Sfinte. Sunt cuvintele mesajului
adresat iordanienilor, israelienilor şi palestinienilor cu care Benedict al XVI-lea
a încheiat audienţa generală de miercuri dimineaţă în Piaţa San Pietro, cu două zile
înainte de călătoria sa apostolică la locurile credinţei creştine. În prealabil, celor
circa 30 de mii de persoane prezente la audienţă Papa le prezentase figura unui mare
teolog din secolul al VIII-lea după Cristos, Ioan Damaschinul sau Damascenul, căruia
i se datorează câteva pagini fundamentale cu privire la cultul imaginilor sacre.
„Voi
veni la voi ca pelerin de pace”. Sunt de acum mai multe zile de când această expresie
revine pe buzele lui Benedict al XVI-lea, în toate întâlnirile care până acum l-au
făcut să împărtăşească sentimentele cu care se pregăteşte pentru vizita în Ţara Sfântă.
Audienţa generală nu a făcut excepţie. „Aş vrea să folosesc ocazia transmiterii în
direct la radio şi televiziune - a spus în mesajul său din finalul audienţei - pentru
a saluta toate popoarele acelor ţinuturi”. • „Aştept cu nerăbdare să fiu cu voi
şi să împărtăşesc cu voi aspiraţiile şi speranţele voastre, dar şi durerea voastră
şi luptele voastre. Voi veni între voi ca pelerin de pace. Principala mea intenţie
este aceea de a vizita locurile sfinţite de viaţa lui Isus şi să mă rog pentru darul
păcii şi al unităţii pentru familiile voastre şi pentru toţi aceia pentru care Ţara
Sfântă şi Orientul Mijlociu reprezintă casa”.
Papa a subliniat şi „paşii de
gigant” înregistraţi „în dialogul şi în schimbul cultural” cu evrei şi musulmani,
cu care Benedict al XVI-lea se va întâlni în timpul apropiatei călătorii apostolice.
Papa a terminat mesajul cu această urare, adresată în mod special catolicilor din
regiune: • „Vă cer să vă uniţi cu mine în rugăciune pentru ca vizita să aducă mult
rod pentru viaţa spirituală şi civilă tuturor celor care trăiesc în Ţara Sfântă. Ca
să putem toţi să-l lăudăm pe Dumnezeu pentru bunătatea sa. Ca să putem fi toţi oameni
de speranţă. Ca să putem fi toţi hotărâţi în dorinţa noastră şi în eforturile noastre
de pace”.
Şi din Orientul Mijlociu, mai precis, din Damasc, provine şi figura
de monah şi teolog din primele secole ale Bisericii pe care Benedict al XVI-lea a
prezentat-o cu această ocazie: Ioan Damaschinul. Şi el, ca mulţi alţii din epoca sa,
alege mănăstirea în locul vieţii de curte. Şi el, la fel ca mulţi membri ai ierarhiei,
luptă - suntem la jumătatea secolului al VIII-lea - împotriva interdicţiei inspirate
din Vechiul Testament de a da cult imaginilor sacre: • „Ioan Damaschinul a fost
apoi printre primii care a făcut deosebirea dintre cultul public şi cel privat al
creştinilor, între adoraţie şi veneraţie: prima, spirituală în gradul cel mai înalt,
se poate da numai lui Dumnezeu, a doua, în schimb, poate utiliza o imagine pentru
a se adresa celui care este reprezentat în imaginea însăşi”.
În omiliile sale
dedicate acestui subiect, Ioan Damaschinul foloseşte argumentări - a recunoscut Papa
- „bogate în imagini deosebit de fascinante”. „Eu nu venerez materia - afirmă între
altele marele teolog - ci pe creatorul materiei”: • „Nu este oare materie lemnul
crucii de trei ori binecuvântată?...Şi cerneala şi cartea preasfântă a Evangheliilor
nu sunt materie? Altarul aducător de mântuire care ne distribuie pâinea de viaţă nu
este materie?... Şi, înainte de orice alt lucru, nu sunt materie carnea şi sângele
Domnului meu? Sau trebuie să suprimi caracterul sacru la toate acestea, sau trebuie
să recunoşti tradiţiei Bisericii venerarea imaginilor lui Dumnezeu şi cea a prietenilor
lui Dumnezeu”.
„În strânsă legătură cu aceste idei de fond - a continuat papa
Benedict - Ioan Damaschinul „pune şi venerarea sfinţilor, pe baza convingerii că sfinţii
creştini, întrucât au fost făcuţi părtaşi la învierea lui Cristos, nu pot fi consideraţi
pur şi simplu ’morţi’. De altfel, a observat Pontiful, însuşi misterul Întrupării
este exemplul cel mai înalt de materie care devine „locuinţă a lui Dumnezeu”. Un concept
pe care Papa l-a exprimat inspirându-se tot din cuvintele Sfântului Ioan Damaschinul: •
„Şi astfel Fiul lui Dumnezeu, deşi subzistând în forma lui Dumnezeu, a coborât cerurile
şi a venit jos la servitorii săi…săvârşind lucrul cel mai nou dintre toate, singurul
lucru cu adevărat nou sub soare, prin care se manifestă de fapt puterea nemărginită
a lui Dumnezeu”.
Saluturile de bun venit a fost adresate de Benedict al XVI-lea
în opt limbi grupurilor strânse în Piaţa San Pietro sub soarele de primăvară. O urare
„la a urma exemplele eroice de viaţă creştină ale ucenicilor fideli ai lui Cristos”
- între care preotul Carlo Gnocchi şi Teresio Olivelli - a adresat-o Corpului Alpinilor,
în timp ce medicilor catolici, Benedict al XVI-lea le-a amintit principiile care guvernează
viziunea creştină a unei profesii care, a spus - „se pune în slujba fiinţei umane
de la concepere până la termenul natural”. • „Să fie mereu grăitoare mărturia de
solidaritate umană şi creştină. Continuaţi, de aceea, cu generozitate serviciul vostru
preţios în favoarea vieţii, valoare fundamentală în care se oglindeşte înţelepciunea
şi iubirea lui Dumnezeu. Munca voastră să fie îmbogăţită în fiecare zi de un profund
spirit de credinţă şi animată de fidelitate şi coerenţă cu principiile care trebuie
să inspire activitatea fiecărui medic”.
Iată şi binecuvântarea apostolică invocată
de papa Benedict al XVI-lea la încheierea audienţei generale de miercuri în Piaţa
San Pietro, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi ascultătorii noştri.