2009-05-06 17:14:18

La audienţa generală, mesajul lui Benedict al XVI-lea pentru iordanieni, israelieni şi palestinieni: sunt nerăbdător să fiu între voi; mă rog pentru pace în Ţara Sfântă. Cateheză despre Sf. Ioan Damaschinul


(RV - 6 mai 2009) Sunt nerăbdător să mă aflu în mijlocul vostru, fie ca rugăciunea şi strădania noastră să poată aduce pace Ţării Sfinte. Sunt cuvintele mesajului adresat iordanienilor, israelienilor şi palestinienilor cu care Benedict al XVI-lea a încheiat audienţa generală de miercuri dimineaţă în Piaţa San Pietro, cu două zile înainte de călătoria sa apostolică la locurile credinţei creştine. În prealabil, celor circa 30 de mii de persoane prezente la audienţă Papa le prezentase figura unui mare teolog din secolul al VIII-lea după Cristos, Ioan Damaschinul sau Damascenul, căruia i se datorează câteva pagini fundamentale cu privire la cultul imaginilor sacre.

„Voi veni la voi ca pelerin de pace”. Sunt de acum mai multe zile de când această expresie revine pe buzele lui Benedict al XVI-lea, în toate întâlnirile care până acum l-au făcut să împărtăşească sentimentele cu care se pregăteşte pentru vizita în Ţara Sfântă. Audienţa generală nu a făcut excepţie. „Aş vrea să folosesc ocazia transmiterii în direct la radio şi televiziune - a spus în mesajul său din finalul audienţei - pentru a saluta toate popoarele acelor ţinuturi”.
• „Aştept cu nerăbdare să fiu cu voi şi să împărtăşesc cu voi aspiraţiile şi speranţele voastre, dar şi durerea voastră şi luptele voastre. Voi veni între voi ca pelerin de pace. Principala mea intenţie este aceea de a vizita locurile sfinţite de viaţa lui Isus şi să mă rog pentru darul păcii şi al unităţii pentru familiile voastre şi pentru toţi aceia pentru care Ţara Sfântă şi Orientul Mijlociu reprezintă casa”.

Papa a subliniat şi „paşii de gigant” înregistraţi „în dialogul şi în schimbul cultural” cu evrei şi musulmani, cu care Benedict al XVI-lea se va întâlni în timpul apropiatei călătorii apostolice. Papa a terminat mesajul cu această urare, adresată în mod special catolicilor din regiune:
• „Vă cer să vă uniţi cu mine în rugăciune pentru ca vizita să aducă mult rod pentru viaţa spirituală şi civilă tuturor celor care trăiesc în Ţara Sfântă. Ca să putem toţi să-l lăudăm pe Dumnezeu pentru bunătatea sa. Ca să putem fi toţi oameni de speranţă. Ca să putem fi toţi hotărâţi în dorinţa noastră şi în eforturile noastre de pace”.

Şi din Orientul Mijlociu, mai precis, din Damasc, provine şi figura de monah şi teolog din primele secole ale Bisericii pe care Benedict al XVI-lea a prezentat-o cu această ocazie: Ioan Damaschinul. Şi el, ca mulţi alţii din epoca sa, alege mănăstirea în locul vieţii de curte. Şi el, la fel ca mulţi membri ai ierarhiei, luptă - suntem la jumătatea secolului al VIII-lea - împotriva interdicţiei inspirate din Vechiul Testament de a da cult imaginilor sacre:
• „Ioan Damaschinul a fost apoi printre primii care a făcut deosebirea dintre cultul public şi cel privat al creştinilor, între adoraţie şi veneraţie: prima, spirituală în gradul cel mai înalt, se poate da numai lui Dumnezeu, a doua, în schimb, poate utiliza o imagine pentru a se adresa celui care este reprezentat în imaginea însăşi”.

În omiliile sale dedicate acestui subiect, Ioan Damaschinul foloseşte argumentări - a recunoscut Papa - „bogate în imagini deosebit de fascinante”. „Eu nu venerez materia - afirmă între altele marele teolog - ci pe creatorul materiei”:
• „Nu este oare materie lemnul crucii de trei ori binecuvântată?...Şi cerneala şi cartea preasfântă a Evangheliilor nu sunt materie? Altarul aducător de mântuire care ne distribuie pâinea de viaţă nu este materie?... Şi, înainte de orice alt lucru, nu sunt materie carnea şi sângele Domnului meu? Sau trebuie să suprimi caracterul sacru la toate acestea, sau trebuie să recunoşti tradiţiei Bisericii venerarea imaginilor lui Dumnezeu şi cea a prietenilor lui Dumnezeu”.

„În strânsă legătură cu aceste idei de fond - a continuat papa Benedict - Ioan Damaschinul „pune şi venerarea sfinţilor, pe baza convingerii că sfinţii creştini, întrucât au fost făcuţi părtaşi la învierea lui Cristos, nu pot fi consideraţi pur şi simplu ’morţi’. De altfel, a observat Pontiful, însuşi misterul Întrupării este exemplul cel mai înalt de materie care devine „locuinţă a lui Dumnezeu”. Un concept pe care Papa l-a exprimat inspirându-se tot din cuvintele Sfântului Ioan Damaschinul:
• „Şi astfel Fiul lui Dumnezeu, deşi subzistând în forma lui Dumnezeu, a coborât cerurile şi a venit jos la servitorii săi…săvârşind lucrul cel mai nou dintre toate, singurul lucru cu adevărat nou sub soare, prin care se manifestă de fapt puterea nemărginită a lui Dumnezeu”.

Saluturile de bun venit a fost adresate de Benedict al XVI-lea în opt limbi grupurilor strânse în Piaţa San Pietro sub soarele de primăvară. O urare „la a urma exemplele eroice de viaţă creştină ale ucenicilor fideli ai lui Cristos” - între care preotul Carlo Gnocchi şi Teresio Olivelli - a adresat-o Corpului Alpinilor, în timp ce medicilor catolici, Benedict al XVI-lea le-a amintit principiile care guvernează viziunea creştină a unei profesii care, a spus - „se pune în slujba fiinţei umane de la concepere până la termenul natural”.
• „Să fie mereu grăitoare mărturia de solidaritate umană şi creştină. Continuaţi, de aceea, cu generozitate serviciul vostru preţios în favoarea vieţii, valoare fundamentală în care se oglindeşte înţelepciunea şi iubirea lui Dumnezeu. Munca voastră să fie îmbogăţită în fiecare zi de un profund spirit de credinţă şi animată de fidelitate şi coerenţă cu principiile care trebuie să inspire activitatea fiecărui medic”.

Iată şi binecuvântarea apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea la încheierea audienţei generale de miercuri în Piaţa San Pietro, binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi ascultătorii noştri.

Aici serviciul audio: RealAudioMP3








All the contents on this site are copyrighted ©.