Benedict al XVI-lea la audienţa generală: "credinţa ne ajută să vedem lumina lui Dumnezeu în Biserică şi în umanitate, dincolo de murdăria păcatului"; cateheza, dedicată Sfântului Gherman, patriarh de Constantinopol

RV 29 apr 2009. "Chiar dacă păcatul şi murdăria îi ascund chipul, credinţa trebuie să ne ajute să vedem prezenţa lui Dumnezeu în Biserică şi în fiecare om": cu această convingere Benedict al XVI-lea a încheiat cateheza audienţei generale de miercuri, în Piaţa Sfântul Petru, dedicată Sfântul Gherman al Constantinopolului. În prezenţa a peste 40.000 de credincioşi, Succesorul lui Petru l-a prezentat pe Sf. Gherman ca protagonist al luptei împotriva iconoclasmului şi autor al unor importante intuiţii cu privire la Sfânta Fecioara Maria.

Ce poate spune astăzi Sf. Gherman, anii vieţii 635-733, un om al lui Dumnezeu care acum 1300 de ani a preferat să meargă în exil decât să cedeze în faţa unui împărat care interzicea cultul icoanelor din tema de a nu se ajunge la idolatrie? De la Sf. Gherman, ales patriarh de Constantinopol în 715, care credea în valoarea spirituală şi formativă a venerării imaginilor sacre, ajung până la noi – spunea miercuri la audienţă Benedict al XVI-lea – cel puţin trei valori de cea mai mare importanţă. Să ascultăm care este prima:
• "Există o anumită vizibilitate a lui Dumnezeu în lume, în Biserică, pe care trebuie să învăţăm să o percepem. Dumnezeu l-a creat pe om după chipul său, dar acest chip a fost acoperit de atâta murdărie a păcatului, încât Dumnezeu aproape că nu mai putea fi întrevăzut (...). Sfintele imagini ne învaţă să-l vedem pe Dumnezeu în reprezentarea chipului lui Cristos. După întruparea Fiului lui Dumnezeu, a devenit deci posibil să-l vedem pe Dumnezeu în imaginile lui Cristos şi pe chipurile Sfinţilor, pe chipul tuturor oamenilor în care străluceşte sfinţenia lui Dumnezeu".

A doua învăţătură, a continuat Episcopul Romei referindu-se la sfântul patriarh de Constantinopol, ţine de liturgia Bisericii. Dacă aceasta este "frumoasă şi demnă", face "să se vadă splendoarea lui Dumnezeu". Iar a treia valoare pe care Sf. Gherman ne-o încredinţează este iubirea faţă de Biserică:
• "Mai ales în ce priveşte Biserica, noi oamenii suntem înclinaţi să vedem în special păcatele, negativul; dar cu ajutorul credinţei, care ne face capabili să vedem în mod autentic, putem tot la fel, astăzi şi întotdeauna, să redescoperim în ea frumuseţea divină (...). Să-l rugăm pe Dumnezeu să ne înveţe să vedem în Biserică prezenţa sa, frumuseţea sa, să vedem prezenţa sa în lume, să ne ajute să fim şi noi transparenţi la lumina sa".

Aceste trei gânduri, formulate în secvenţă rapidă la finalul catehezei, au exprimat o reflecţie mult mai amplă care s-a format la şapte sute de ani după Cristos, mai precis, a explicat Pontiful, într-o perioadă istorică în care Constantinopolul devenise focarul unei mari crize religioase datorită împăratului Leon al III-lea, preocupat de "cultul excesiv al icoanelor", şi patriarhului Gherman, care în schimb apăra valoarea acestora. În sprijinul convingerii sale, Sfântul Gherman aducea exemplul procesiunii solemne şi al prezentării în public a imaginii Maicii lui Dumnezeu organizată de locuitorii oraşului de pe Bosfor pentru a cere Sfintei Fecioare ocrotire în faţa atacului, apoi eşuat, din partea sarazinilor. După acel eveniment, a explicat Episcopul Romei,
• "Patriarhul Gherman (...) a ajuns la convingerea că intervenţia lui Dumnezeu trebuia să fie considerată o aprobare evidentă a pietăţii arătată de popor faţă de sfintele icoane (...). La nimic nu au folosit trimiterile patriarhului Gherman la tradiţia Bisericii şi la eficacitatea efectivă a unor imagini, care unanim erau recunoscute drept 'făcătoare de minuni'".

Benedict al XVI-la a observat că deşi patriarhul Gherman nu a rămas în istorie pentru originalitatea gândirii sale teologice, nu pot fi trecute cu vederea meritele sale cu privire la anumite intuiţii în domeniul mariologiei, în reflecţia despre Născătoarea de Dumnezeu, Maria. O scriere a sa, a reluat Pontiful, a fost introdusă de Pius al XII-lea în constituţia dogmatică "Munificentissimus Deus" prin care în 1950 promulga dogma Înălţării cu trupul şi sufletul la cer a Preacuratei Fecioare Maria. Din scrierile care s-au păstrat,
• "Predicile sale splendide despre Prezentarea Feciorei Maria la Templu sunt o mărturie şi astăzi vie a tradiţiei nescrise a Bisericilor creştine. Generaţii de călugăriţe, călugări şi membri ai numeroaselor instutute de viaţă consacrată continuă şi astăzi să găsească în aceste texte comori preţioase de spiritualitate".

La terminarea catehezei, al cărei rezumat a fost oferit pelerinilor în diferite limbi, Pontiful a salutat printre alţii şi grupul celor din Sardinia, veniţi la Episcopul Romei pentru a-i mulţumi de vizita sa efectuată în septembrie anul trecut. În fine, subliniind că Biserica o aminteşte miercuri pe Sfânta Ecaterina de Siena, învăţător al Bisericii şi copatroană a Italiei, Benedict al XVI-lea a invitat tinerii ca asemenea acestei sfinte să fie şi ei "îndrăgostiţi de Cristos", pentru a păşi pe urmele lui "cu elan şi fidelitate".

Primiţi acum şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Sfântul Părinte la încheierea audienţei generale de miercuri, în Piaţa Sfântul Petru, binecuvântare ce ajunge la toţi cei care o primesc în spirit de credinţă:
• (Binecuvântarea Apostolică)

Aici, serviciul audio: