Benedict al XVI-lea, primind în audienţă un grup de profesori de religie din Italia:
"dimensiunea religioasă îl face pe om să crească în umanitate şi să preţuiască valoarea
răscumpărării creştine"
RV 25 apr 2009. Benedict al XVI-lea a primit sâmbătă în Aula Paul
al VI-lea un grup de circa 7000 de profesori de religie din Italia, care au participat
la reuniunea naţională pe tema "Eu nu mă ruşinez de Evanghelie". "Prezenţa voastră,
a afirmat Sfântul Părinte, este un exemplu important al acelui spirit pozitiv de laicitate
care permite promovarea unei coexistenţe civile constructive, bazată pe respectul
reciproc şi dialogul loial, valori de care o Ţară are întotdeauna nevoie". Pornind
de la observaţia că ora de religie în Italia deşi este facultativă se bucură de frecvenţa
a 91,1 % din elevi, Papa a subliniat că "numărul foarte ridicat al celor care aleg
să frecventeze această disciplină" arată "valoarea ei de neînlocuit în parcursul formativ"
şi "nivelul calitativ elevat al predării acesteia".
"Graţie acestei discipline,
a afirmat Benedict al XVI-lea, şcoala şi societatea se îmbogăţesc cu adevărate laboratoare
de cultură şi umanitate în care, descifrând contribuţia specifică a creştinismului,
persoana umană este abilitată să descopere binele şi să crească în simţul răspunderii,
să caute dialogul şi să cultive spiritul critic, să cunoască darurile trecutului pentru
a înţelege mai bine prezentul şi a se lansa în mod conştient către viitor". "Predarea
religiei catolice – a observat apoi Sfântul Părinte – înlesneşte reflecţia despre
sensul profund al existenţei, ajutând, dincolo de cunoştinţele fragmentare, la găsirea
unui sens unitar şi a unei viziuni globale". • "Această disciplină pune în centru
persoana umană şi demnitatea ei ineliminabilă, lăsându-se iluminaţi de persoana unică
a lui Isus din Nazaret, a cărui identitate este în centrul studiului şi care de două
mii de ani nu încetează să adreseze oamenilor întrebări".
Papa a ilustrat
apoi exigenţa de a deschide spaţiile raţionalităţii la marile chestiuni despre adevăr
şi bine, prin dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţe, în respectul deplin
al autonomiei acestora. Este evident că dimensiunea religioasă face parte integrantă
din faptul cultural şi că aceasta "contribuie la formarea globală a persoanei şi permite
transformarea cunoaşterii în înţelepciune de viaţă". • "Slujirea voastră – s-a
exprimat Papa în discursul adresat profesorilor de religie – se situează la această
răscruce fundamentală în care, fără invazii improprii sau confuzie de roluri, se întâlnesc
tensiunea universală către adevăr şi mărturia bimilenară oferită de credincioşi în
lumina credinţei, culmile extraordinare ale cunoaşterii şi artei cucerite de spiritul
uman şi fecunditatea mesajului creştin care atât de adânc a pătruns cultura şi viaţa
poporului italian. Prin demnitatea şcolară deplină şi recunoscută a învăţământului
vostru, voi contribuiţi, pe de o parte, la a da şcolii un suflet iar pe de alta, la
a asigura credinţei creştine cetăţenia deplină în locurile de educaţie şi cultură
în general".
Profesorilor de religie, Papa l-a arătat pe Sf. Paul ca model
al vocaţiei lor, chemaţi să nu despartă formarea religioasă de cea umană. "Apostolul
Neamurilor, a afirmat Succesorul lui Petru, este un adevărat 'dascăl' care pune la
inimă "atât mântuirea persoanei educate într-un ambient de credinţă cât şi formarea
sa umană şi civilă, pentru ca discipolul lui Cristos să poată exprima o personalitate
liberă, o trăire umană completă şi bine pregătită, care se manifestă şi printr-o atenţie
faţă de cultură, profesionalism şi competenţă în diferitele domenii ale cunoaşterii,
în beneficiul tuturor.
Dimensiunea religioasă – observă mai departe Benedict
al XVI-lea – este parte integrantă a persoanei umane încă din primele clipe ale copilăriei:
• Dimensiunea religioasă îl face pe om mai om. Fie ca învăţătura voastră, asemeni
celei arătate de Sf. Paul, să fie capabilă întotdeauna de a-i face pe studenţii voştri
să se deschidă la această dimensiune de libertate şi la preţuirea deplină faţă de
omul răscumpărat de Cristos după planul lui Dumnezeu, manifestând astfel, faţă de
atâţia copiii şi de familiile lor, o adevărată caritate intelectuală".
În
acelaşi timp, a reluat Pontiful, adevărul şi frumuseţea Cuvântului lui Dumnezeu sunt
esenţiale în predarea orei de religie catolică. Există o legătură care uneşte ora
de religie din şcoală şi "aprofundarea existenţială a credinţei" care se cultivă în
parohii şi în alte realităţi ale Bisericii: • "O atare legătură este constituită
de însăşi persoana celui care predă religia catolică: vouă, de fapt, pe lângă datoria
competenţei umane, culturale şi didactice, vă aparţine vocaţia de a lăsa să transpară
faptul că acel Dumnezeu despre care vorbiţi în sălile de clasă constituie un punct
de reper esenţial pentru viaţa voastră". De aici, urările finale exprimate de Benedict
al XVI-lea, preluând tema întâlnirii din aceste zile: "Fie ca Domnul să dăruiască
profesorilor de religie bucuria de a nu se ruşina niciodată de Evanghelia Sa, precum
şi harul de a cultiva şi pune în practică noutatea Cuvântului său".
**************** În
Italia, cei aproximativ 25.000 de profesori de religie sunt pregătiţi în Institutele
Superioare de Ştiinţe Religioase, coordonate de Conferinţa Episcopală. Potrivit ultimelor
statistici, 91,1% dintre elevii italieni şi-au exprimat opţiunea pentru ora de religie
catolică.