Învierea Domnului nu este o poveste, ci un eveniment unic şi irepetabil; speranţa
luminează zonele întunecate ale lumii: Benedict al XVI-lea în Mesajul pascal "Urbi
et Orbi" 2009. Seara, Papa la Castelgandolfo
(RV - 12 martie 2009) “Învierea lui Cristos este speranţa noastră”,
care “luminează zone întunecate ale lumii în care trăim”. Erau în Piaţa San Pietro
mult peste o sută de mii de persoane, pelerini din orice colţ al pământului care duminică
12 aprilie au ascultat mesajul papei Benedict al XVI-lea la terminarea Liturghiei
solemne din sărbătoarea Pastelui 2009. Liturghia s-a încheiat cu Regina coeli antifonul
marian care, în timpul pascal, adică până la Rusalii, înlocuieşte antifonul Angelus-
Îngerul Domnului. Apoi, episcopul Romei a urcat la balconul central al bazilicii San
Pietro de unde a rostit mesajul pascal a adresat salutari de sărbătoarea Paştelui
în 63 de limbi şi a dat binecuvântarea apostolică “Urbi et Orbi”, oraşului Roma şi
lumii.
Au aşteptat în Piaţa San Pietro, frumos împodobită cu minunate compoziţii
florale oferite de Olanda. Să nu deznădăjduim în faţa morţii, a spus Papa adresându-se
fraţilor şi surorilor din Roma şi din toată lumea, amintind că Cristos a extirpat
rădăcina răului dar are nevoie în orice timp de oameni, bărbaţi şi femei, capabili
să folosească acelaşi arme ale lui Cristos. Şi vom vedea despre care arme e vorba.
„Ce
este, ce se află după moarte?” „Una din întrebările care neliniştesc şi tulbură cel
mai mult existenţa omului este tocmai aceasta”: Este exordiul mesajului „Urbi et Orbi”
a lui Benedict al XVI-lea pentru sărbătoarea Paştelui 2009. O enigmă ce află răspuns
tocmai în Paştele Învierii, unde „moartea nu are ultimul cuvânt, deoarece în cele
din urmă triumfă Viaţa. O certitudine ce nu se bazează pe simple raţionamente umane,
ci pe un dat istoric de credinţă: • „Isus Cristos, răstignit şi îngropat, a înviat
cu trupul său glorios. Isus a înviat pentru ca şi noi, crezând în el, să putem avea
viaţa veşnică”.
„Paştele nu marchează doar un moment al istoriei - a explicat
Sfântul Părinte - dar începutul unei noi condiţii”. „De aceea învierea nu este o teorie,
dar o realitate istorică revelată de Omul Isus Cristos”. „Nu este un mit nici un vis,
nu este o viziune nici o utopie, nu este o poveste, dar un eveniment unic şi irepetabil”,
care vine să lumineze - a observat Benedict al XVI-lea - „zonele întunecate ale lumii
în care trăim”. • „Mă refer în special la materialism şi nihilism, la acea viziune
despre lume care nu ştie să treacă dincolo de ceea ce este constatabil în mod experimental
şi se închide dezolată într-un sentiment al nimicului care ar fi ţinta definitivă
a existenţei umane”.
Deci „dacă Cristos nu ar fi înviat”, ’golul’ ar fi sortit
să învingă”: „O noutate ce schimbă existenţa”, cum i s-a întâmplat - a amintit
papa în acest An Paulin - apostolului Neamurilor, ale cărui învăţătură şi exemplu
trebuie să ne încurajeze să ne încredem în Cristos, deoarece „sensul nimicului care
tinde să intoxice umanitatea a fost răpus de lumina şi de speranţa” învierii.
Dar
„dacă este adevărat că moartea nu mai are putere asupra omului şi a lumii, totuşi
rămân încă atâtea şi prea multe semne ale vechii sale stăpâniri” • „Dacă prin Paşti,
Cristos a extirpat rădăcina răului, totuşi are nevoie de bărbaţi şi de femei care
în orice timp şi loc să-l ajute să afirme biruinţa sa cu însăşi armele sale: armele
dreptăţii şi adevărului, ale îndurării, iertării şi dragostei”.
Acesta a fost
mesajul - a amintit Benedict al XVI-lea - purtat întregului continent african în recenta
călătorie apostolică în Camerun şi în Angola. • „Africa, de fapt, suferă în mod
disproporţionat din cauza conflictelor crâncene şi interminabile - adesea uitate -
care lacerează şi însângerează diferitele sale naţiuni şi din cauza numărului crescând
de fii şi fiice ale sale ce sfârşesc pradă foamei, sărăciei, bolii”.
Şi acelaşi
mesaj Papa îl va repeta peste câteva săptămâni „cu forţă în Ţara Sfântă”, unde „dificila
dar indispensabila reconciliere, - a observat - care este premisă pentru un viitor
de siguranţă comună şi de convieţuire paşnică, nu va putea deveni realitate decât
datorită eforturilor reînnoite, perseverente şi sincere, pentru stingerea conflictului
israeliano-palestinian”:
De la Ţara Sfântă Privirea Papei se va lărgi la ţările
limitrofe, la Orientul Mijlociu şi la lumea întreagă: • „Într-un timp de insuficienţă
globală de hrană, de confuzie financiară, de sărăcii vechi şi noi, de schimbări climatice,
de violenţe şi mizerie care constrâng pe mulţi să lase propriul pământ în căutare
de o supravieţuire, de terorism din ce în ce mai ameninţător, de temeri crescânde
în prezenţa nesiguranţei zilei de mâine, este urgent a redescoperi perspective capabile
să redea speranţă. Nimeni să nu dea înapoi în această bătălie paşnică începută de
Paştele lui Cristos”.
Gândul Sfântului Părinte s-a îndreptat apoi la creştinii
care „îndură persecuţii din cauza credinţei şi angajării lor pentru dreptate şi pace”,
invocând pentru toţi „speranţa capabilă să suscite curajul binelui şi mai presus de
toate atunci când acesta costă”.
În Liturghia pascală deschisă cu străvechiul
rit „Resurrexit” Benedict al XVI-lea referindu-se la antica tradiţie pascală ebraică,
dusă la îndeplinire şi transformată de Cristos în „Paştele său”, a recomandat ca noi
toţi să „putem fi” şi trebuie să fim „plămadă nouă”, „azime”, eliberaţi de orice reziduu
al vechiului ferment al păcatului: să nu mai fie nici o răutate şi nici o perversitate
în inima noastră”.
Între urările finale de Paşti, în 63 de limbi, în italiană
şi un gând pentru populaţiile lovite de cutremurul de pământ din regiunea italiană
Abruzzo în care au căzut victime 294 de persoane, între care şi 5 români. Salutul
de în limba română a fost al XI-lea în ordinea pronunţării • I-am răspuns
din studio cu întreitul tropar al învierii.
Ultimul salut al fost
în limba latină, după care papa a dat binecuvântarea apostolică solemnă Urbi et Orbi.
Iată finalul acesteia. • Binecuvântarea apostolică.
După celebrările liturgice
angajante din Săptămâna Sfântă, în cursul după amiezii, în jurul orei 16.30, Papa
aflat la bordul unui automobil s-a transferat din Vatican la reşedinţa pontificală
din Castelgandolfo unde va rămâne până duminică 19 aprilie, cu excepţia dimineţii
de miercuri când revine în San Pietro pentru audienţa generală