RV 10 apr 2009. Aici, principalele ştiri şi alte informaţii ale emisiunii
noastre: - „Să ne rugăm ca să avem ochi care să vadă tot ceea ce este adevărat
şi bun, pentru ca să devenim capabili să vedem prezenţa lui Dumnezeu în lume. Cu Liturghia
Cinei Domnului oficiată în Joia Sfântă, seara în bazilica Sfântul Ioan din
Lateran, catedrala Romei, papa Benedict al XVI-lea a deschis riturile sacre ale Triduumului
Pascal. Papa a comentat la omilie povestirea instituirii Sfintei Euharistii după Canonul
Roman, în care citim că Isus „în ajunul pătimirii, a luat pâinea în sfintele şi preacinstitele
sale mâini şi ridicând ochii spre cer către tine, Dumnezeule, Tatăl său atotputernic,
mulţumindu-şi, a binecuvântat-o”. De aici îndemnul practic al Papei: „acum mâinile
slujitorilor săi trebuie să ia pâinea şi să o transforme prin rugăciune în Trupul
său; acum „Domnul ne cere nouă să ridicăm ochii spre cer pentru abate privirea de
la lucrurile lumeşti ca să nu intre în noi vanităţile lumii care ocupă şi pângăresc
sufletul”; acum noi trebuie să devenim pâine frântă împărţită cu cei nevoiaşi, trecând
de la agapa liturgică, la agapa vieţii, la împărtăşirea concretă a bunurilor zilnice.
-
"Pătimirea, moartea şi învierea lui Cristos să fie pentru toţi izvor de mângâiere":
este Mesajul Papei trimis la funeraliile de Stat pentru victimele cutremurului
din centrul Italiei, celebrate vineri lângă oraşul L'Aquila în regiunea italiană Abruzzo.
Ritul sacru a fost prezidat, în numele lui Benedict al XVI-lea, de cardinalul
secretar de Stat Tarcisio Bertone, împreună cu, printre alţii, secretarul particular
al Papei, mons. Georg Gänswein şi arhiepiscopul de L'Aquila, mons. Giuseppe Molinari.
Potrivit ultimului bilanţ, victimele mişcării telurice sunt 289. "Este momentul în
care ni se cere o mare credinţă", afirma la Sfânta Liturghie arhiepiscopul Molinari.
-
Vinerea Sfântă, zi aliturgică, adică nu se celebrează Sfânta Liturghie. În cursul
după amiezii papa Benedict al XVI-lea a condus celebrarea Patimilor Domnului în bazilica
Sfântul Petru, proclamarea pe roluri a Evangheliei Patimii după Sfântul Ioan, urmată
de rugăciunea universală, expunerea şi adoraţia Sfintei Crucii şi, începând de la
Rugăciunea Tatăl nostru, ritul Sfintei Împărtăşanii cu darurile înainte sfinţite
Joi la Liturghia Cinei Domnului. Ca de obicei meditaţia a fost ţinută de predicatorul
Casei Pontificale care anul acesta a avut ca text de inspiraţie cuvintele Sfântului
Paul din Scrisoarea către Filipeni 2,8-9: ”Cristos s-a făcut ascultător pentru noi
până la moarte, şi încă până la moartea pe cruce”.
- Al doilea moment din Vinerea
Sfântă: seara, începând de la 21.15 tradiţionala „Via Crucis” Calea sau Drumul
Crucii la Colosseum, prezidată de papa Benedict al XVI-lea, cu un cuvânt de învăţătură
la terminarea ritului şi binecuvântarea apostolică. Textele celor 14 meditaţii pentru
respectivele staţiuni sau popasuri ale Căii Crucii au fost redactate anul acesta de
mons. Thmoas Menamparampil, S.D.B., arhiepiscop de Guwahati în statul indian Assam:
meditaţiile parcurg nedreptăţile şi suferinţele, ura şi războaiele care distrug naţiunile
lumii actuale, interpretate totuşi în lumina credinţei creştine. Crucea la cele 14
staţiuni, este purtată în ordine de cardinalul Agostino Vallini, vicarul Papei pentru
dieceza Romei, un tânăr european cu handicap, flancat de un medic şi de un însoţitor
din Ordinul de Malta; o familie din dieceza de Roma; apoi tot din Europa, un bolnav
însoţit de un brancardier şi o soră din Asociaţia UNITALSI; în continuare Asia, o
tânără şi două călugăriţe din India; apoi Africa, doi tineri din Burkina Faso şi în
fine din nou Asia, doi 2 călugări franciscani de la Custodia Ţării Sfinte, şi, bine
înţeles la ultima staţiune Crucea este purată de Papa însuşi. De o parte şi de alte
a Crucii poartă torţele aprinse doi tineri, un băiat şi o fată, din dieceza de Roma.
-
Ziua Mondială a Tineretului, Madrid 2011. Crucea şi Icoana Fecioarei Maia „Salus
Populi Romani”, au fost primite vineri în catedrala din Almudena în timpul celebrării
Patimii Domnului la ora 17: intrarea simbolurilor Zilelor Mondiale ale Tineretului
în catedrala madrilenă a coincis cu prima invocaţie din ritul celebrării: „Ecce lignum
Crucis”, „Iată lemnul Crucii de care a atârnat mântuirea lumii. Veniţi să ne închinăm.
La terminarea celebrării Cruca a fost purtată în procesiune de către tineri de-a lungul
străzilor capitalei spaniole până la Piaţa de Canalejas, unde s-a unit cu procesiunea
care însoţea o veche statuie Domnului, Jesùs de Medinaceli fiind de faţă cardinalul
arhiepiscop de Madrid Antonio Maria Rouco Varala care a invitat tinerii să participe
la evenimente pregătindu-se prin convertirea inimii, practica sacramentului Pocăinţei
şi caritate fraterno.
- Vinerea Sfântă. Calea Crucii la Ierusalim. Vineri
dimineaţă, foarte devreme, în bazilica Sfântului mormânt - cu uşile închise - s-a
desfăşurat lectura Patimii, pe Calvar exact în locul răstignirii. Mai târziu, o mulţime
de arabi creştini şi străini, plecând de la sanctuarul Flagelării au parcurs Via Dolorosa.
Diverse alte grupuri s-au succedat în reculegere şi ordine: după grupul conduse de
patriarhul latin Fouad Twal, a urmat procesiunea franciscană condusă de Custodele
Ţării Sfinte, părintele Pierbattista Pizzaballa care a încheiat Calea Crucii ca de
obicei în faţa Mormântului gol, rugându-se pentru intenţiile Sfântului Părinte.
-
Sâmbăta Sfântă, 11 aprilie. Şi anul acesta începând de la ora 10.30 în bazilica
papală Sfânta Maria cea Mare, Santa Maria Maggiore, se celebrează, potrivit tradiţiei,
devoţiunea de origine răsăriteană „Ora Mamei”, „Ceasul” credinţei Mariei în aşteptarea
Învierii Fiului. Maria este numită „credentium collectio universa”, toată adunarea
credincioşilor; în ea este ca şi reunit tot trupul mistic al lui Cristos care este
Biserica. Stând lângă mormânt, Maria, reprezentanta tradiţiei ecleziale este icoana
Bisericii feciorelnice care veghează la mormântul Mirelui în aşteptarea celebrării
învierii. În timp ce trupul Fiului se odihneşte în mormânt iar sufletul său a coborât
la iad pentru a vesti tuturor care le-au precedat iminenta eliberare din umbra morţii,
Fecioara, anticipând şi personificând Biserica, aşteaptă plină de credinţă biruinţa
definitivă a Fiului asupra morţii. Este misterul Sâmbetei Sfinte.
- Sâmbăta
Sfântă , Vigilia Pascală 2009: începând de la ora 21 papa Benedict al XVI-lea
conduce celebrarea Vigiliei sau Privegherii pascale în bazilica vaticană. „Mama tuturor
privegherilor” cum o numea Sfântul Augustin, cuprinde patru părţi: Liturgia luminii
cu binecuvântarea focului nou şi aprinderea lumânării pascale urmată de procesiune
şi de vestirea solemnă a Învierii; Liturgia Cuvântului cu lecturi biblice ce ilustrează
principale etape ale istoriei mântuirii; Liturgia sfinţirii apei cu stropirea credincioşilor
şi reînnoirea promisiunilor de la Botez, conferirea tainelor iniţierii creştine şi
în fine Liturgia euharistică. Şi anul acesta în cadrul privegherii şi Liturghiei pascale
Papa conferă sacramentele iniţierii creştine adică, Botezul, Mirul şi Euharistia
unui număr de cinci catehumeni pregătiţi de Vicariatul de Roma: 3 din Italia şi
câte unul din China şi Statele Unite ale Americii: italienii Ancona Susanna Maria,
Hart Jonathan George, Yamada Kenta Giuliano: chinezoaica Shi Yu Lan Rita din Chia
şi americanul Tryden Sierras Heidi din Statele Unite ale Americii. Botezaţi şi miruiţi
vor primi, în fine culmea tainelor dumnezeieşti Prima Sfântă Împărtăşanie sub ambele
specii, ale pâinii şi vinului, Trupul şi Sângele Domnului.
- Benedict al
XVI-lea se va duce duminică 8 noiembrie în oraşul italian Brescia pentru a inaugura
noul sediu al Institutului Paul al VI-lea în localitatea Concessio,. Anunţul a fost
dat joi de episcopul de Brescia Luciano Monari în timpul Liturghiei Crismei în catedrala
oraşului când se reunesc în jurul episcopului toţi preoţii diecezei pentru a arăta
unitatea preoţiei lui Cristos şi comuniunea dintre preoţi şi episcopul lor.
-
În Thailanda 283 de convertiţi la catolicism de la budism în noaptea Paştelui când
vor primi Botezul şi celelalte taine ale iniţierii creştine, Mirul şi Euharistia.
-
Sâmbătă 11 aprilie, în calendarul liturgic bizantin român Sâmbăta sfântului
şi dreptului Lazăr şi Sfântul Antipa, episcop, martir, secolul 1; în calendarul roman
sau latin, Sâmbăta Sfântă 2009 şi Sfântul Stanislau, episcop de Cracovia, martir,
Polonia, anii 1030-1079 şi Sfânta Gema Galgani, fecioară, terţiară pasionistă, Italia,
anii 1878-1903.