Parlamentul European: omul creat după chipul lui Dumnezeu; interviu cu Hans Gert Poettering
şi mons. Aldo Giordano
RV 26 mar 2009.Reflecţii despre demnitatea omului căutând rădăcinile
acestei expresii: este obiectivul Grupului de Lucru privind fundamentul demnităţii
umane din cadrul Parlamentului European, reunit începând de miercuri la
Strasbourg. Corespondenta Radio Vatican l-a intervievat pe preşedintele europarlamentului,
Hans Gert Poettering, care a deschis lucrările reuniunii, întrebându-l despre originea
demnităţii umane: • "Evident, sunt diferite puncte de vedere în ce priveşte
originea conceptului de demnitate. Membrii acestui grup consideră că demnitatea este
conferită fiinţei umane de faptul că este creată după chipul lui Dumnezeu. Eu, spune
Gert-Poettering, sunt unul dintre ei".
Să se spună acest lucru în
inima Parlamentului European, este un fapt de cea mai mare relevanţă. A fost un europarlamentar
care se declară laic precum John Deva, cel care a afirmat că ar trebui să se recunoască
în mod deschis cât de mult instanţele de dreptate şi pace ale continentului se bazează
pe conceptul de frăţietate, rod al creştinismului.
A intervenit la lucrări
şi observatorul permanent al Sf. Scaun la Consiliul Europei, mons. Aldo Giordano,
pe care corespondenta noastră l-a întrebat ce spunem de fapt când vorbim despre demnitatea
omului: • "Persoana umană este formată în acelaşi timp de ochi, nas, gură,
cap şi trup. În schimb, există întotdeauna riscul de a considera izolat
un singur aspect din fiinţa umană, ca şi cum s-ar lua numai ochiul,
de exemplu, s-ar munci numai pentru ochi, ochiul ar fi mărit la scară uriaşă şi ar
ocupa tot spaţiul, în timp ce restul ar trebui să rămână la dimensiuni minuscule.Or, demnitatea omului este legată de plinătatea fiinţei sale.
Suntem în serviciul plinătăţii omului şi aş spune chiar al frumuseţii sale. Frumuseţea
omului este constituită de armonia părţilor sale. Fiecare parte este importantă, drept
care munca este importantă, dar nu este singura dimensiune. Raţiunea este importantă,
dar nu este singura dimensiune; sentimentul este important, dar nu este singurul;
corpul este important, dar nu este singurul. În acelaşi timp, nici sufletul nu este
singura dimensiune, pentru că persoana umană este o persoană întrupată. O altă dimensiune
este faptul că persoana umană este constituită din raportul cu aproapele şi prin urmare
tot ceea ce favorizează raportul cu celălalt, cu o altă cultură, cu un alt popor,
cu o altă fiinţă umană, este un semn de plinătate, pentru
că noi suntem constituiţi de raportul cu aproapele. Persoana umană, apoi, este constituită
şi de raportul cu natura, cu lumea şi, apoi, dar mai ales, demnitatea persoanei se
bazează pe faptul că noi suntem fiinţe deschise spre transcendenţă. Prin urmare, dacă
suntem fiinţe care vin de la Dumnezeu şi se întorc la Dumnezeu, pe acest fapt se întemeiază
demnitatea imensă a persoanei umane".
Mons. Giordano, într-o fază
de criză economică profundă, se vorbeşte mult şi despre o criză culturală şi Biserica
a luptat întotdeauna pentru redescoperirea valorilor etice. Este spaţiu pentru etică
în deciziile actuale? • "Am văzut şi aici la Consiliul Europei
că atunci când se vorbeşte despre criza financiară
sau criza economică, revine din ce în ce mai mult un vocabular care
pentru noi este familiar. Toţi spun că a început astăzi
o epocă în care trebuie să revenim la morală, la etică, la responsabilitate, la încredere,
la solidaritate. Or, toţi aceştia sunt termeni din tradiţia noastră.
Şi aicicred că e nevoie de
un orizont mai larg. Noi, ca Biserică, de exemplu, privim întotdeauna
la umanitatea întreagă. Pentru noi e
greu să privim doar la o singură naţiune sau numai la Europa. Noi vedem o naţiune,
un popor, un continent întotdeauna în globalitatea lumii. Noi vedem aproape spontan
această interdependenţă mondială, şi pentru faptul că creştinismul a avut
întotdeauna o vocaţie globală. Creştinismul
a fost dintotdeauna o propunere religioasă valabilă pentru toate continentele, pentru
toate culturile şi pentru toate rasele. Simţim că dacă păstrăm acest orizont de fraternitate
universală, suntem în măsură să oferim o contribuţie concretă. Cred că astăzi este
un spaţiu nou, în care ideile şi experienţele de viaţă îşi pot găsi cu adevărat locul
care le revine".