"Merg în Ţara Sfântă ca pelerin de pace pentru a întări dialogul între religii": Benedict
al XVI-lea, primind joi delegaţia Marelui Rabinat al Israelului
RV 12 mar 2009. "Ocazie de întărire a păcii şi a dialogului
interreligios": aceasta este speranţa exprimată de Benedict al XVI-lea cu privire
la apropiata sa călătorie apostolică în Ţara Sfântă, programată la începutul lunii
mai, primind joi în Vatican delegaţiile Marelui Rabinat
al Israelului şi a Comisiei Sfântului Scaun pentru Raporturile Religioase cu
Ebraismul. Reuniunea celor două comisii a reprezentat un moment important pentru
relaţiile dintre catolici şi evrei. Benedict al XVI-lea a amintit că revigorarea acestui
dialog este rodul călătoriei lui Ioan Paul al II-lea în Ţara Sfântă în anul 2000,
care stă la originea întâlnirilor între cele două organisme de dialog interreligios.
"Voi vizita Ţara Sfântă ca un pelerin – a afirmat în discursul său Benedict
al XVI-lea – şi mă voi ruga în mod deosebit pentru darul preţios al unităţii şi al
păcii în regiune, precum şi pentru întreaga familie umană din întreaga lume". •
"Fie ca vizita mea să ajute la aprofundarea dialogului Bisericii cu poporul evreu,
pentru ca evreii, creştinii şi musulmanii să poată trăi în pace şi armonie în această
Ţară Sfântă". Pontiful Roman a accentuat apoi roadele dialogului ebraico-creştin,
un dialog care, a observat, după cum învaţă declaraţia conciliară 'Nostra Aetate',
este "necesar şi posibil" din moment ce avem 'în comun un vast patrimoniu spiritual'.
Papa a subliniat apoi "angajamentul său personal" de a face să înainteze viziunea
trasată de documentul conciliar: • "Lucrând împreună – a afirmat adresându-se celor
două delegaţii – v-aţi dat seama tot mai mult de valorile comune care sunt la baza
respectivelor tradiţii religioase". Papa a enumerat câteva din temele fundamentale
abordate la întâlnirile anuale bilaterale de la Roma şi Ierusalim: "sfinţenia vieţii,
valorile familiale, justiţia socială şi comportamentul moral", apoi, "educaţia, relaţia
dintre autorităţile civile şi religioase, libertatea religioasă şi de conştiinţă".
În declaraţiile comune emise la încheierea întâlnirilor, a observat Pontiful, au fost
evidenţiate elementele comune celor două religii, fără a trece cu vederea, desigur,
peste diferenţe: • "Biserica recunoaşte că originea propriei credinţe este fondată
pe intervenţia divină în viaţa poporului evreu şi că în aceasta constă unicitatea
relaţiei noastre". "Creştinii, a continuat Papa, recunosc cu bucurie că propriile
rădăcini se bazează pe aceeaşi auto-revelaţie a lui Dumnezeu" din care se alimentează
experienţa religioasă a poporului evreu.
În cuvântul său de omagiu, rabinul
şef de Haifa, Shear Yashuv Cohen, a subliniat că această întâlnire reprezintă un moment
pozitiv în dialogul dintre Biserica Catolică şi lumea ebraică. Succesiv, a mulţumit
papei Benedict al XVI-lea pentru afirmarea angajamentului de a continua pe drumul
trasat de 'Nostra Aetate' şi de a respinge orice formă de antisemitism şi de negaţionism
a Holocaustului. În fine, a elogiat rolul constructiv al observatorului vatican de
la Naţiunile Unite care a cerut ca apropiata Conferinţă Internaţională de la Durban
despre rasism să nu se transforme într-o nouă ocazie de a ataca Statul Israel.