Papa în Capitoliu invită Roma la solidaritate pentru a depăşi criza şi favoriza integrarea. Dedicat Papei un centru pentru recuperarea tinerilor în dificultate

(RV - 9 martie 2009) Roma să-şi recunoască „rădăcinile civice creştine” şi să retrăiască din ele, dacă vrea „să se facă promotoarea unui nou umanism” care să apere demnitatea fiecărui om, să-l ajute să depăşească actualele dificultăţi socio-economice şi să contrasteze „sărăcia spirituală” care se respiră în ambientele mai degradate.

Este consemnul ideal pe care Benedict al XVI-lea îl lasă Cetăţii Eterne, la terminarea unei importante dimineţi în care Papa a vizitat Capitoliul, sediul primăriei Romei. Pontiful - care a atins în prezenţa primarului Gianni Alemanno şi colaboratorilor săi problemele „calde” ale crizei economice, ale integrării şi violenţei urbane - a adresat apoi un salut persoanelor care sosite încă de dimineaţă, prezentându-se la balconul care dă spre celebra Piaţă capitolină. În fine, s-a dus pentru o scurtă vizită la mănăstirea din apropiere „Sfânta Francisca Romana” pentru a aduce omagiu rămăşiţelor pământeşti ale Sfintei în mănăstirea Oblatelor de la Tor de’ Specchi.

Reportajul vizitei Papei în Capitoliu, în serviciul lui Alessandro De Carolis:
• „Unsprezece ani după ultima dată, un Papa a urcat din nou acea uşoară ridicătură de teren - 50 de metri înălţime faţă de nivelul mării - care timp de secole a simbolizat, mai ales în lumea antică, centrul civil, religios şi politic al Romei. Capitoliul, cea mai mică şi mai importantă din cele şapte Coline romane, l-a văzut pe Benedict al XVI-lea păşind pe urmele lui Paul al VI-lea şi Ioan Paul al II-lea care, înainte de el, urcaseră la Capitoliu şi luaseră cuvântul, în 1966 şi respectiv în 1998, în faţa autorităţilor citadine. Şi Benedict al XVI-lea a făcut-o, luni 9 martie în jurul orei 11.30 înaintea Consiliului general al Romei reunit în şedinţă extraordinară în aula Giulio Cesare, iar cuvintele sale au voit să fie, prin recunoaşterea explicită a Papei, o încurajare pentru administratorii capitolini şi o dorinţă de „a împărtăşi aşteptările şi speranţele locuitorilor”, ascultându-le „preocupările şi problemele” cu care se confruntă.

Au fost totodată şi o atenţionare că - pentru a continua să fie „far de viaţă şi de libertate, de civilizaţie morală şi dezvoltare posibil de susţinut” - Roma are nevoie să se inspire din „valorile perene” ale Evangheliei:
• „În era post-modernă Roma trebuie să-şi recupereze sufletul ei cel mai profund, rădăcinile sale civice şi creştine, dacă vrea să devină promotoarea unui nou umanism care să pună în centru chestiunea omului recunoscut în deplina sa realitate. Omul, rupt de Dumnezeu, ar rămâne lipsit de propria vocaţie transcendentă. Creştinismul este purtător al unui mesaj luminos asupra adevărului despre om, iar Biserica, depozitara acestui mesaj, este conştientă de propria responsabilitate faţă de cultura contemporană”. (sunete de trompetă)

Câteva minute înainte de ora 11, primarul Romei, Gianni Alemanno, l-a primit pe Pontif la intrarea Sixt al IV-lea, între ovaţiile mulţimii şi sub privirea atentă a celor aproximativ 400 de ziarişti acreditaţi. Benedict al XVI-lea s-a îndreptat de mai multe ori spre lumea adunată în piaţa centrală unde se înalţă celebra statuie ecvestră a împăratului roman filozof Marcu Aureliu, înainte de a intra în Palatul senatorial. Puţine minute după, camerele de luat vederi l-au încadrat înfăţişându-se la micul balcon al biroului primarului, de unde se domină panorama Forului Roman, luminat de soarele de primăvară.

Ceremonialul succesiv s-a desfăşurat conform programului: salutul Papei adresat asesorilor şi funcţionarilor în sala numită dell’Arazzo, apoi semnarea Cărţii de Aur a oaspeţilor în Sala Steagurilor. S-a aflat ulterior că Papa a semnat preluând un salut inspirat din începutul Scrisorii Sfântului Paul către Romani: „Omnibus qui sunt Romae pax a Deo - Tuturor celor care sunt la Roma pace de la Dumnezeu”.

Benedict al XVI-lea a fost primit cu aplauze la intrarea în Aula Consiliului, unde episcopul Romei a fost salutat de primarul capitolin care, subliniind caracterul istoric al vizitei, a accentuat, între altele, trei trăsături ale Romei care vrea să fie „oraşul vieţii, oraşul ospitalităţii şi al speranţei”, expresii ce figurează şi în inscripţia gravată pe placa de marmură comemorativă ce avea să fie dezvelită ulterior.

Oraş al ospitalităţii. O deschidere confirmată şi de decizia specială a Primăriei ilustrată episcopului Romei:
• „Cu ocazia acestei istorice vizite, ca mic dar semnificativ semn al unui atare efort, Primăria Romei a decis să realizeze un centru de primire şi de formare dedicat adolescenţilor, în special celor necăjiţi şi în dificultate. În semn de omagiu faţă de Papa, administraţia municipală a ales să intituleze această iniţiativă cu numele „Centrul Benedict al XVI-lea” (…) Este vorba de o mică contribuţie la acţiunea educativă la care administraţia municipală, Biserica catolică cu instituţiile sale şi multe asociaţii de voluntariat sunt chemate să ofere propriul aport, traducând în viaţă principiile subsidiarităţii şi cooperării solidare”.

Mulţumind primarului, Benedict al XVI s-a avântat în schimbările sociale înregistrate de ţesutul urban al capitalei, recunoscând că „şantierul Romei celui de-al treilea mileniu înfruntă de câteva decenii provocări „inedite”:
• „Roma s-a populat cu lume ce provine din alte naţiuni şi aparţine unor culturi şi tradiţii religioase diferite, şi, urmare a acestui fapt, are de acum înfăţişarea unei metropole multietnice şi multireligioase, în care uneori integrarea este anevoioasă şi complexă.. Din partea comunităţii catolice nu va lipsi şi nu va scădea niciodată un convins aport pentru a găsi modalităţi din ce în ce mai adecvate pentru tutelarea drepturilor fundamentale ale persoanei în respectarea legalităţii”.

O legalitate pusă în discuţie de acele „episoade de violenţă” care, a observat Papa, deplânse de toţi, sunt totuşi semnul „unor neajunsuri mai profunde”:
• „Sunt semnul - aş zice - al unei adevărate sărăcii spirituale care frământă inima omului contemporan. Eliminarea lui Dumnezeu şi a legii sale, drept condiţie pentru realizarea fericirii omului, nu şi-a atins deloc obiectivul; din contra, privează omul de certitudinile spirituale şi de speranţa necesare pentru a înfrunta dificultăţile şi provocările zilnice”.

Deci, a continuat Benedict al XVI-lea, actuala criză economică şi derivele sale, aspectul precar al locului de muncă şi sărăcia atâtor persoane, se combate prin efortul de comun acord al instituţiilor civile şi structurilor caritative, dintre care multe administrate de Biserică, şi între care Pontiful a inclus şi Centrul în curs de formare din nordul Romei dedicat lui de Primărie:
• Familiile, tineretul pot spera într-un viitor mai bun în măsura în care individualismul va lăsa loc unor sentimente de fraternă colaborare între toate componentele societăţii civile şi comunităţii creştine. Fie ca această operă în curs de formare să fie un imbold pentru Roma la a realiza un ţesut social de primire şi de respect, unde întâlnirea dintre cultură şi credinţă, între viaţa socială şi mărturia religioasă să coopereze la a forma comunităţi cu adevărat libere şi animate de sentimente de pace”.

În momentul schimbului de daruri, pe lângă un exemplar al „Compendiului Doctrinei Sociale a Bisericii”, în semn de colaborare cu instituţiile culturale, Benedict al XVI-lea a consemnat primarului Alemanno o hartă monumentală a Romei. La rândul său, primul cetăţean al capitaliei a dăruit Papei o medalie de aur - bătută într-un unic exemplar pentru această ocazie - şi a descoperit - cum s-a spus deja - o placă comemorativă a vizitei, fixată pe peretele Aulei „Giulio Cesare”.

În fine, conform programului, Papa s-a prezentat spre amiază la terasa Palatului senatorial de unde a salutat lumea din Piaţa Campidoglio. Aici se puteau vedea pancarte ale multor asociaţii catolice şi laice. Cuvintele lui Benedict al XVI-lea, pronunţate cu mare elan sufletesc, sunt un imn pentru frumuseţea Romei şi un omagiu adus „inimii romane”, capabilă - a afirmat Papa - de „generozitate” şi de „sfinţenie”. Şi eu, a spus în încheiere, „am devenit puţin ’roman’, suscitând aplauze care s-au intensificat în momentul frazei sale de rămas bun:
• „Dragi prieteni, întorcându-vă la casele voastre, la comunităţi şi parohii, spuneţi tuturor celor pa care îi veţi întâlni că Papa îi asigură pe toţi de înţelegerea sa, de apropierea sa spirituală şi de rugăciunea sa! (…) Mulţumesc pentru prezenţa voastră. La revedere. O săptămână frumoasă!”.

Aici serviciul audio: