Situaţia imigranţilor români din Italia: apreciere în presa centrală italiană pentru
Scrisoarea arhiepiscopului Ioan Robu
RV 24 feb 2009.S-au bucurat de un amplu ecou în presa italiană de
marţi atât scrisoarea privind situaţia imigranţilor români din Italia
trimisă de preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, ÎPS Ioan Robu,
arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, preşedintelui Conferinţei Episcopale Italiene,
card. Angelo Bagnasco, cât şi vizita la Roma luni seară, a ministrului
de externe al României Cristian Diaconescu la invitaţia omologului său italian Franco
Frattini. "Întâlnirea dintre cei doi miniştri nu a fost un minuet", notează cotidianul
Il Messaggero, voind să arate tonul dialogului dintre şefii celor două diplomaţii.
Întrevederea miniştrilor de externe român şi italian, continuă ziarul roman, a venit
după un timp în care cuvântul "români" a apărut în mod repetat în paginile de cronică
neagră. Subtitlul paginii din Messaggero rezumă lapidar roadele întâlnirii: Fratini
cere Bucureştiului mai multe forţe de poliţie, iar Diaconescu răspunde: "vom colabora".
Şi cotidianul torinez La Stampa a dedicat un spaţiu special întâlnirii
dintre cei doi şefi ai diplomaţiei, dar a adăugat şi date furnizate de ministrul român
al justiţiei, Cătălin Predoiu. Potrivit ministrului Predoiu, circa 40% dintre românii
urmăriţi cu mandat de arestare internaţional se află în Italia. De aici, sublinierea
lui Frattini care a anunţat "toleranţă zero" faţă de autorii delictelor, indiferent
că este vorba de italieni sau români, subliniind "necesitatea de siguranţă a cetăţenilor
care sunt înspăimântaţi". Cu toate acestea, "ministrul de externe al României nu a
făcut economie de polemici", precizează cotidianul torinez. La afirmarea acestuia
privind principiul de nevinovăţie ca fundament al statului de drept, promptă replica
lui Frattini: "Italia este prima care respectă acest principiu, dar cere României
un gest de bună voinţă asumându-şi răspunderea de a-i face pe cei condamnaţi să ispăşească
în ţară pedeapsa primită în Italia".
"Bucureştiul acuză: în Italia se află
40% dintre românii urmăriţi penal" titrează cotidianul central La Repubblica,
care adaugă: "Înaltă tensiune între Roma şi Bucureşti. Diplomaţiile celor două ţări
se duelează în statistici şi lovituri joase" cu privire la criminalitatea românească.
La încheierea zilei, tonurile au mai coborât iar Frattini a cerut trimiterea unui
nou contingent de poliţişti români în Italia. Cu toate acestea, notează 'La Repubblica',
pe masa tratativelor rămâne un dat de fapt: colaborarea dintre cele două State nu
a dat pînă acum roadele aşteptate, după cum confirmă Ministerul de Justiţie de la
Bucureşti. În aceeaşi polemică a intrat şi preşedintele Senatului român, Mircea Geoană,
care a definit "inacceptabilă" abordarea xenofobă şi rasistă faţă de comunitatea română
din Italia. Imediată replica preşedintelui senatorilor italieni din partidul de guvernământ,
Maurizio Gasparri: "nu criminalizez poporul român, dar la ceea ce se întâmplă în Italia,
ne-am fi aşteptat la scuze şi nu la acuze". Senatorul italian exprima indignarea pentru
moartea, în ziua conferinţei de presă, a bătrânei de la Pavia, oarbă şi bolnavă de
Parkinson, care a fost agresată sexual de un român beat.
Cotidianul roman
Il Tempo prezintă scrisoarea arhiepiscopului Ioan Robu, al arhidiecezei romano-catolice
de Bucureşti şi preşedinte al Conferinţei Episcopale Române, trimisă omologului său
italian, card. Angelo Bagnasco. Arhiepiscopul Robu îşi exprimă mâhnirea pentru delictele
comise în Italia de unii dintre români şi mulţumeşte pentru ospitalitatea acordată
compatrioţilor de către Biserica Catolică din Italia, care a pus la dispoziţia tuturor
imigranţilor români numeroase biserici şi spaţii adecvate pentru activităţile pastorale.
În acelaşi articol despre scrisoarea arhiepiscopului Ioan Robu, Il Tempo citează şi
intervenţia secretarului Consiliului Pontifical pentru Pastoraţia Migranţilor, arhiep.
Agostino Marchetto, potrivit căruia "acuzarea imigranţilor nu trebuie să fie generalizată",
altfel "se instaurează un climat care facilitează voinţa de a-şi face dreptate singuri
în timp ce trebuie respectat statul de drept". Articolul despre conferinţa de presă
a celor doi miniştri de externe poate fi redat de aceste două obiective: "Toleranţă
zero faţă de delincvenţi indiferent de naţionalitatea acestora şi nicio discriminare
faţă de o întreagă colectivitate".
Scrisoarea arhiepiscopului Ioan Robu este
"un mesaj de înaltă valoare morală", a afirmat ministrul Franco Frattini la conferinţa
de presă de luni seară, citat în prestigiosul IlCorriere della Sera.
Sugestiv, titlul paginii: "Episcopii din România: indignare pentru delictele comise
de concetăţenii noştri în Italia". Nici măcar Biserica, ai cărei timpi sunt mai lungi
şi care nu trăieşte de pe o zi pe alta după criterii de telejurnal - notează cel mai
difuzat cotidian italian - nu a reuşit să rămână indiferentă la faptele de cronică.
În chiar ziua conferinţei de presă a celor doi miniştri, în timp ce unii imigranţi
români au continuat să comită episoade de violenţă - subliniază articolul din Corriere
della Sera - Conferinţa Episcopală Română a considerat că trebuie să trimită un mesaj
adresat întregii Italii: "Biserica Catolică din România respinge şi condamnă împreună
cu voi crimele şi alte infracţiuni comise în Italia de unii dintre concetăţenii noştri”.
Ştirile din zilele precedente au dus la maturizarea acestei decizii, din teamă că
escaladarea faptelor de aceeaşi natură poate da apă la moara intoleranţei faţă de
românii imigranţi în Italia.
Biserica, se afirmă în continuare în Il Corriere
della Sera, are senzori foarte acuţi faţă de ceea ce se mişcă în societate, dar impactul
ştirilor recente a împins şi guvernele din Italia şi România să demonstreze că au
activităţi bilaterale şi, pe cât posibil, în armonie. Întrevederea celor doi miniştri
de externe la Roma nu a adus "noutăţi substanţiale", dar îşi păstrează "importanţa
politică": fiecare din cele două State simţea necesitatea de a lansa semnale de asigurare
faţă de respectivele opinii publice.
Încheiem cu ziarul episcopilor italieni
L'Avvenire, care alături de amplul spaţiu dedicat scrisorii trimisă de arhiepiscopul
Ioan Robu, relatează pe larg desfăşurarea conferinţei de presă susţinută la Roma de
şefii diplomaţiei din Italia, respectiv, România. Titlul articolului trasmite în mod
nemijlocit mesajul episcopilor catolici din România: "Episcopul român Robu: atâta
rău ne mortifică". "Durere şi ruşine" pentru faptele comise de unii imigranţi români,
au fost exprimate şi de reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române din Italia. Astfel,
părintele Traian Valdman, paroh ortodox la Milano, intervievat de Avvenire, a ţinut
să sublinieze starea actuală de suferinţă a imigranţilor români din Peninsulă, dar
a afirmat în acelaşi timp că poporul italian rămâne unul primitor şi ospitalier. Nu
întâmplător, Italia rămâne prima ţară în opţiunea imigranţilor români, care – susţiune
pr. Valdman – au fost ajutaţi întotdeauna de Biserica Catolică şi de Conferinţa Episcopală
Italiană".