Mons. Fisichella: riscul „derivei genetice” nu este doar teoretic. Prezentarea, în conferinţă de presă, a Congresului cu tema: „Noile frontiere ale geneticii şi riscurile eugeneticii”

(RV – 17 februarie 2009) A se verifica dacă în cadrul experimentelor genetice sunt prezente aspecte care concretizează de fapt o acţiune eugenetică. Este obiectivul congresului internaţional cu tema: „Noile frontiere ale geneticii şi riscurile eugeneticii”, ce va avea loc vineri şi sâmbătă în Vatican. Evenimentul, promovat de Academia Pontificală pentru Viaţă a fost prezentat marţi la Sala de Presă a Sfântului Scaun. La conferinţa de presă au participat arhiepiscopul Rino Fisichella, preşedintele Academiei Pontificale pentru Viaţă, monseniorul Ignacio Carrasco de Paula, cancelar al aceluiaşi departament vatican şi Bruno Dallapiccola, profesor de genetică medicală la Universitatea „Sapienza” din Roma.

Cuceririle genetice – a spus mons. Fisichella – aparţin unui constant şi deseori frenetic progres tehnologic ce pare să nu aibă limite: azi este posibilă identificarea a mii de gene, fapt ce permite cunoaşterea diferitelor tipuri de boli, oferindu-se deseori posibilitatea concretă de a depăşi o maladie ereditară. Dar, orice cucerire ştiinţifică poartă întotdeauna cu sine, în mod inevitabil, două chipuri într-unul singur: frumuseţe şi tragism împreună.
Diferite proiecte de ordin ştiinţific, biologic – a explicat monseniorul Fisichella – comportă „o judecată etică, mai ales atunci când se doreşte să se susţină că se realizează o acţiune eugenetică în numele unei normalităţi a vieţii”.

„Această mentalitate desigur reductivă, dar prezentă, tinde să considere că 'există persoane care au mai puţină valoare decât altele, fie din cauza condiţiilor lor de viaţă – precum sărăcia sau lipsa educaţiei – fie din cauza condiţiei lor fizice: de exemplu persoanele cu dizabilităţi, bolnavii psihici, persoanele aflate în aşa-numita stare vegetativă sau vârstnicii cu grave maladii”.

Un subtil formalism lingvistic unit cu o bună publicitate susţinută de interese economice – a observat monseniorul Fisichella – face să se piardă din vedere adevăratele pericole ce se referă la crearea unei mentalităţi care nu mai este în măsură să recunoască răul obiectiv ce există şi care nu mai este în măsură să formuleze o judecată etică corespunzătoare. Riscul unei derive a geneticii – a adăugat – nu este doar la nivel teoretic, ci aparţine din păcate unei mentalităţi care tinde lent – dar inexorabil – să se răspândească. Monseniorul Ignacio Carrasco de Paula a amintit apoi obiectivul principal al congresului:

„Readucerea în atenţia tuturor a beneficiilor importante pe care le putem obţine din cercetarea genetică, cu condiţia ca spre acest tip de studii să fie orientate eforturi publice şi private, depăşind tentaţia aparentelor scurtături propuse de eugenie”.

Profesorul Bruno Dallapiccola s-a oprit asupra consecinţelor legate de cunoaşterea genomului uman: multe cunoştinţe mediate de genetică înainte de a fi experimentate – a afirmat – sunt transferate pe „piaţa medicală, fiind propuse utilizatorilor înafara unor convenţii” prin intermediul cărora medicina ar trebui să se apropie de inovaţiile diagnostice.

Răspunzând întrebărilor jurnaliştilor, monseniorul Fisichella a subliniat cum reflecţia Bisericii asupra temelor privind începutul şi sfârşitul vieţii nu trebuie să fie vreodată marginalizate:

„Cel puţin într-o societate democratică laică instanţele care sunt prezente în teritoriu ar trebui să fie nu doar ascultate. Însuşi legislatorul ar trebui să simtă nevoia de a asculta diferite instanţe pentru a încerca să ajungă să formuleze apoi o legislaţie care să fie cât mai posibil conformă cu acea societate pluralistă în care se află şi catolicii”.

Aici serviciul audio: