"Irevocabil, refuzul antisemitismului": Benedict al XVI-lea primind joi reprezentanţii
principalelor organizaţii ebraice americane. Anunţul Papei: "Pregătesc vizita în Israel".
Alan Solow: "Vă spunem bunvenit"
RV 12 feb 2009.Uitarea sau minimalizarea crimei teribile a Holocaustului
reprezintă un fapt inacceptabil şi intolerabil: cu aceste
cuvinte Benedict al XVI-lea a întâmpinat joi în Vatican delegaţia Conferinţei preşedinţilor
principalelor organizaţii ebraice americane. Suveranul Pontif a subliniat cu tărie
că Biserica respinge în mod irevocabil orice formă de antisemitism şi a afirmat că
în prezent se ocupă de pregătirea vizitei în Israel. Cuvântul de salut a fost adresat
Sfântului Părinte de rabinul Arthur Schneier, care l-a primit pe Benedict al XVI-lea
la East Park Synagogue din New York în timpul vizitei sale apostolice din luna aprilie
2008 în Statele Unite, şi de Alan Solow.
• "Biserica şi-a asumat angajamentul
profund şi irevocabil de a respinge orice formă de antisemitism şi de a continua construirea
de bune şi durabile relaţii între catolici şi evrei".
În cadrul audienţei
din Vatican cu reprezentanţii organizaţiilor ebraice americane, Sfântul Părinte s-a
referit pe larg în discursul său la tragedia Holocaustului. Ura împotriva oamenilor,
femeilor şi copiilor, manifestată în Shoah, a subliniat, a fost "o crimă împotriva
lui Dumnezeu şi împotriva umanităţii". • "Aceasta ar trebuie să fie evidentă pentru
toţi", a afirmat Pontiful, mai ales pentru cei care urmează tradiţia Sfintelor Scripturi,
potrivit cărora fiecare om este creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Orice
formă de negare sau de minimalizare a acestei crime, a întărit Benedict al XVI-lea,
este "intolerabilă şi în acelaşi timp inacceptabilă".
• "Acest capitol dramatic
al istoriei noastre, a continuat, nu trebuie să fie uitat niciodată". "Amintirea este
un avertisment pentru viitor" care îndeamnă la efortul de reconciliere. "A aminti
înseamnă a face tot ce stă în puterile noastre pentru a împiedica repetarea unei atare
catastrofe" în sânul familiei umane, "prin construirea de punţi de prietenie durabilă".
Papa a dat asigurarea rugăciunilor sale pentru ca "memoria acestei crime înspăimântătoare
să întărească determinarea noastră de a vindeca rănile" care prea multă vreme "au
afectat relaţiile dintre creştini şi evrei". Pontiful a amintit apoi vizitele sale
la sinagogile din New York, în 2008, şi la Köln, în 2005, precum şi vizita impresionantă
în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau: • "În momentul în care am trecut
de intrarea în acel loc de oroare – a mărturisit Papa – m-am gândit la numărul infinit
de prizonieri de la Auschwitz şi din alte lagăre de exterminare. Fiii lui Abraham,
a afirmat, "asupriţi şi înjosiţi" aveau prea puţin sprijin "dincolo de credinţa lor
în Dumnezeul Părinţilor lor, o credinţă pe care noi Creştinii o împărtăşim împreună
cu voi, fraţii şi surorile noastre". "Cum putem începe să ne dăm seama de enormitatea
celor întâmplate în acea închisoare umilitoare?", s-a întrebat Sfântul Părinte. "Întreaga
umanitate", a reluat, "simte o mare ruşine pentru brutalitatea feroce arătată atunci
faţă de poporul vostru".
Benedict al XVI-lea a afirmat totodată în discursul
său că se ocupă în prezent de pregătirea vizitei sale în Israel: • "O Ţară sacră
pentru creştini şi pentru evrei, a subliniat Papa, din moment ce acolo sunt înfipte
rădăcinile credinţei noastre". Încă din zorii Creştinismului, a reluat, "identitatea
noastră şi oricare aspect al vieţii noastre sunt strâns legate de religia Părinţilor
noştri în credinţă".
"Istoria bimilenară a relaţiilor dintre Biserică şi Ebraism",
a constatat Succesorul lui Petru, "a trecut prin faze diferite, din care unele sunt
amintite cu durere". Acum, că suntem în măsură "să ne întâlnim într-un spirit de reconciliere",
a afirmat, "nu trebuie să permitem dificultăţilor din trecut să împiedice învigorarea
prieteniei noastre". În acest sens, Papa a amintit declaraţia conciliară Nostra Aetate,
"o piatră de hotar în parcursul împăcării". Acest document al Conciliului Vatican
al II-lea, a mai afirmat Sfântul Părinte, a trasat în mod clar felul în care Biserica
înţelege relaţiile dintre evrei şi creştini. În fine, a amintit vizita lui Ioan Paul
al II-lea la Zidul Plângerii de la Ierusalim, însuşindu-şi rugăciunea lăsată acolo
de predecesorul său: "Dumnezeul Părinţilor noştri, cerându-ţi iertare vrem să ne angajăm
pentru o autentică fraternitate cu poporul Legământului".
La rândul său, rabinul
Arthur Schneider a subliniat că această întâlnire cu Benedict al XVI-lea este un semn
de înţelegere reciprocă, mai ales în zilele – definite – "dureroase şi dificile",
după declaraţiile negaţioniste ale unui episcop din Fraternitatea Sfântul Pius al
X-lea: • "Vă mulţumim pentru că aţi înţeles durerea şi neliniştea noastră, a afirmat
rabinul Schneier, pentru declaraţia fermă de 'indiscutabilă solidaritate' cu poporul
evreu şi pentru condamnarea oricărei forme de negare a Holocaustului".
În
cuvântul său, preşedintele organizaţiilor ebraice americane, Alan Solow, a pus accentul
pe importanţa acestei întâlniri din Vatican ca moment de reafirmare a condamnării
antisemitismului. Apoi, s-a referit la programata călătorie a Papei în Ţara Sfântă:
• "Vă dăm bunvenit şi preţuim vizita programată a Sanctităţii Voastre în Israel.
Lumea şi liderii Israelului privesc cu nerăbdare la acest eveniment. Ţara Sfântă are
o importanţă imensă pentru ambele noastre credinţe".