Dorinţa de a păşi cu hotărâre pe drumul spre deplina comuniune dintre catolici şi
ortodocşi, exprimată de Benedict al XVI-lea noului patriarh ortodox rus Kiril
(RV - 2 februarie 2009) O scrisoare pentru a exprima „stima şi
apropierea spirituală” noului patriarh al Moscovei şi
al Întregii Rusii şi reafirma dorinţa ca „bunele
raporturi” de acceptare reciprocă şi de stimă între Biserica ortodoxă
şi cea catolică să se poată întări mai departe, pe făgaşul deschis cu patriarhul
Alexei al II-lea. Acestea sunt principalele idei pe care Benedict al XVI-lea
le exprimă în scrisoarea către noul patriarh ortodox rus, Kiril, care duminica trecută,
1 februarie fost întronat ca cel de-al 16-lea patriarh al Bisericii ortodoxe ruse.
Ceremonia întronării s-a desfăşurat în catedrala moscovită „Cristos Mântuitorul”
şi a durat peste cinci ore.
O scrisoare de felicitare şi în acelaşi timp de
recunoaştere a muncii desfăşurate în comun până în prezent, ce priveşte spre viitor
cu speranţa ca dialogul să se intensifice şi mai mult. Benedict al XVI-lea este explicit
în a aminti cum deja în trecut, în calitatea de preşedinte al Departamentului pentru
Relaţiile externe ale Bisericii ortodoxe ruse, noul patriarh rus, Kiril, a „desfăşurat
- scrie - un rol important în crearea unui reînnoit raport dintre Bisericile noastre:
un raport bazat pe prietenie, pe acceptarea reciprocă şi dialogul sincer, capabil
să înfrunte dificultăţile drumului nostru comun”. Deci, continuă Papa, „speranţa mea
vie” este că „vom continua să cooperăm pentru a găsi modalităţi pentru a promova şi
întări comuniunea în Trupul lui Cristos”.
Dar scrisoarea Pontifului se opreşte
şi asupra dialogului ecumenic construit în deceniile precedente. „Iubitul frate de
venerată memorie, Sanctitatea Sa Alexei al II-lea”, se citeşte în scrisoarea lui Benedict
al XVI-lea, „a lăsat în poporul său o profundă şi durabilă moştenire eclezială de
reînnoire şi de dezvoltare”, graţie căreia el a reuşit să conducă şi să scoată Biserica
ortodoxă „afară din lunga perioadă de dificultate şi de suferinţă, sub un sistem totalitar
şi ateu, spre o nouă, activă prezenţă de slujire în societatea de azi”. Patriarhul
Alexei al II-lea, observă mai departe Papa, „a lucrat asiduu pentru unitatea Bisericii
ortodoxe ruse şi pentru comuniunea cu celelalte Biserici ortodoxe”, păstrând „un spirit
de deschidere şi de cooperare cu ceilalţi creştini, şi cu Biserica catolică în special,
pentru apărarea valorilor creştine în Europa şi în lume”. Sunt sigur - încheie Benedict
al XVI-lea adresându-se patriarhului Kiril - că Sanctitatea Voastră va continua să
zidească pe această bază solidă, pentru binele propriului popor şi pentru binele creştinilor
din toată lumea”. Două au fost subiectele care au caracterizat discursul
pentru început de slujire rostit de patriarhul ortodox, Kiril: tinerii şi unitatea
Bisericii ortodoxe. O opţiune asupra căreia iată părerea unui
expert, trimisul la Moscova al cotidianului catolic italian Avvenire, Luigi Geninazzi: •
„Întrucât aceasta este caracteristica noului Patriarh: aceea de a insista asupra mărturiei
evanghelice în societatea rusă de azi, care nu este mult diferită de societăţile secularizate
din Occident. Pe de altă parte, una din problemele care a stat mereu la inima Bisericii
ortodoxe ruse este unitatea internă - ameninţată de unele sciziunii - precum şi unitatea
cu celelalte Biserici ortodoxe. Asupra problemei Bisericii ortodoxe ruse, Kiril a
avut cuvinte foarte clare: a spus că trebuie să apere hotarele teritoriului canonic
rus, facând o aluzie la rupturile petrecute în Ucraina şi mai ales la tensiunile deschise
cu Biserica Estoniei, care s-a declarat independentă de Moscova.”
Lupta
împotriva secularismului se anunţă unul din punctele centrale ale misiunii
pastorale a lui Kiril. Care sunt primele mişcări ale noului patriarh
în această direcţie? • „Judecând lucrurile din prisma celor făcute
în funcţia sa precedentă, în cadrul Patriarhiei Moscovei în aceşti ultimi 18 ani,
fără îndoială va consolida această analiză asupra relativismului - un cuvânt pe care
l-a pronunţat şi duminică, în predica sa, după ce a fost întronat - şi va lua noi
iniţiative. În acest domeniu, se găseşte foarte aproape de Benedict al XVI-lea, pe
care l-a întâlnit deja de câteva ori în ultimii doi ani. Deci, negreşit, există motive
de a se aştepta o mare sintonie şi o convergenţă de acţiuni în acest sens”.
Kiril
a fost deja definit „patriarhul dialogului”. care vor fi noutăţile în domeniul
relaţiilor cu celelalte confesiuni? • „În ceea ce priveşte dialogul
ecumenic, imediat înainte de Conciliul electiv, candidatul - devenit apoi patriarhul
Kiril - a făcut declaraţii foarte prudente. Să spunem că linia va fi mereu cea obişnuită:
există probleme deschise cu Bisericile creştine din Occident - în special, în ce priveşte
Biserica catolică - dar, lucrul cel mai important este faptul că atmosfera este schimbată.
Cred că cu noul Patriarh acest climat se va mai ameliora încă, în sensul că problemele
vor fi înfruntate în spirit constructiv: cel puţin, aceasta este dorinţa tuturor precum
şi speranţa catolicilor din Rusia.”