Arhiep. Gianfranco Ravasi: în Anul Astronomiei, Biserica onorează figura lui Galileo şi reafirmă importanţa dialogului dintre credinţă şi raţiune

(RV - 29 ianuarie 2009) "Biserica doreşte să „onoreze figura lui Galieo, genial inovator şi fiu al Bisericii”. A subliniat joi dimineaţă în Sala vaticană de presă la conferinţa de prezentare a iniţiativelor Sfântului Scaun pentru Anul Astronomiei şi Reuniunii internaţionale de studiu asupra lui Galileo Galilei, în program la Florenţa de la 26 la 30 mai 2009. La conferinţa de presă, a intervenit arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, preşedintele Consiliului Pontifical al Culturii.

Timpurile sunt de acum mature pentru o nouă considerare a figurii lui Galileo şi a întregului caz Galilei. Mons. Gianfranco Ravasi a amintit eforturile depuse în ultimii ani de Biserică, în special cu Ioan Paul al II-lea, pentru a înlătura obstacolele pe care cazul Galilei le ridica pentru o confruntare senină între ştiinţă şi credinţă. În acest climat de mai mare seninătate, a fost reflecţia sa, se poate deci privi la Galileo şi recunoaşte în el credinciosul care a încercat să găsească un acord între rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice şi învăţătura credinţei creştine. Apoi, o consideraţie de strictă actualitate:
• „Mă gândesc că tocmai cazul Galileo, pe de o parte, trebuie să ne readucă mereu, ca teologi, Biserica, la autocritica trecutului fără reticenţe. Ceea ce a voit Ioan Paul al II-lea, punându-l, de fapt, pe Galileo între elementele renumitei katharsis, purificarea memoriei din 2000, anul Marelui Jubileu”.

Acest lucru este absolut indispensabil, a adăugat mons. Ravaso, dar atare autocritică trebuie să fie făcută „fără elemente mitice”, cu „rigoare contextuală filologică şi hermeneutică”. O autocritică, deci, care să fie începutul unui nou parcurs:
• „Nu ne putem opri mereu şi doar la tribunalul istoriei, e necesar să privim spre viitor, să ne deschidem spre dialog între aceste două lecturi, viziuni diferite ale realităţii care, însă, au acelaşi obiect de analiză: pe de o parte teologia şi, pe de altă parte, ştiinţa”.

A se deschide spre dialogul reciproc, a mai spus, înseamnă a fi conştienţi că ştiinţa nu epuizează ea singură toată complexitatea şi misterul realului, aşa cum teologia are posibilitatea de a oferi alte priviri sau viziuni. Reuniunea de studiu de la Florenţa, una din principalele iniţiative ale Sfântului Scaun pentru Anul Astronomiei, vrea să se îndrepte tocmai în această direcţie. Mons. Ravasi a anunţat apoi pentru luna martie publicarea unei opere care reparcurge istoria Comisiei asupra lui Galileo, instituită de Ioan Paul al II-lea în 1981. Şi, încă ceva, este în curs un proiect de reeditare integrală a documentelor procesului lui Galileo, sub îngrijirea Arhivei Secrete Vaticane, care ar urma să fie publicată până la sfârşitul lui 2009. Rămâne, în schimb, o idee pentru moment nerealizabilă, şi anume construirea unei statui al lui Galileo care să fie plasată în Vatican, aproape de sediul Academiei Pontificale de Ştiinţe.

La rândul său, părintele iezuit José Gabriel Funes, directorul Observatorului astronomic vatican a mulţumit lui Benedict al XVI-lea pentru că a încurajat celebrarea acestui An al Astronomiei, în timp ce prof. Nicola Cabibbo, preşedintele Academiei Pontificale de Ştiinţe s-a oprit asupra revoluţiei ştiinţifice înfăptuite de Galileo. Ultimul care a intervenit, a fost istoricul Paolo Rossi care a spus că Reuniunea de studiu de la Florenţa, cuprinzând 27 conferinţe, va propune o discuţie fără cenzură asupra tuturor chestiunilor deschise cu privire la Galileo şi procesul său.

Aici serviciul audio: