Arhiep. Gianfranco Ravasi: în Anul Astronomiei, Biserica onorează figura lui Galileo
şi reafirmă importanţa dialogului dintre credinţă şi raţiune
(RV - 29 ianuarie 2009) "Biserica doreşte să „onoreze
figura lui Galieo, genial inovator şi fiu al Bisericii”.
A subliniat joi dimineaţă în Sala vaticană de presă la conferinţa de prezentare
a iniţiativelor Sfântului Scaun pentru Anul Astronomiei şi Reuniunii internaţionale
de studiu asupra lui Galileo Galilei, în program la Florenţa de la 26 la 30 mai 2009.
La conferinţa de presă, a intervenit arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, preşedintele
Consiliului Pontifical al Culturii.
Timpurile sunt de acum mature pentru o
nouă considerare a figurii lui Galileo şi a întregului caz Galilei. Mons. Gianfranco
Ravasi a amintit eforturile depuse în ultimii ani de Biserică, în special cu Ioan
Paul al II-lea, pentru a înlătura obstacolele pe care cazul Galilei le ridica pentru
o confruntare senină între ştiinţă şi credinţă. În acest climat de mai mare seninătate,
a fost reflecţia sa, se poate deci privi la Galileo şi recunoaşte în el credinciosul
care a încercat să găsească un acord între rezultatele cercetărilor sale ştiinţifice
şi învăţătura credinţei creştine. Apoi, o consideraţie de strictă actualitate: •
„Mă gândesc că tocmai cazul Galileo, pe de o parte, trebuie să ne readucă mereu, ca
teologi, Biserica, la autocritica trecutului fără reticenţe. Ceea ce a voit Ioan Paul
al II-lea, punându-l, de fapt, pe Galileo între elementele renumitei katharsis,
purificarea memoriei din 2000, anul Marelui Jubileu”.
Acest lucru este absolut
indispensabil, a adăugat mons. Ravaso, dar atare autocritică trebuie să fie făcută
„fără elemente mitice”, cu „rigoare contextuală filologică şi hermeneutică”. O autocritică,
deci, care să fie începutul unui nou parcurs: • „Nu ne putem opri mereu şi doar
la tribunalul istoriei, e necesar să privim spre viitor, să ne deschidem spre dialog
între aceste două lecturi, viziuni diferite ale realităţii care, însă, au acelaşi
obiect de analiză: pe de o parte teologia şi, pe de altă parte, ştiinţa”.
A
se deschide spre dialogul reciproc, a mai spus, înseamnă a fi conştienţi că ştiinţa
nu epuizează ea singură toată complexitatea şi misterul realului, aşa cum teologia
are posibilitatea de a oferi alte priviri sau viziuni. Reuniunea de studiu de la Florenţa,
una din principalele iniţiative ale Sfântului Scaun pentru Anul Astronomiei, vrea
să se îndrepte tocmai în această direcţie. Mons. Ravasi a anunţat apoi pentru luna
martie publicarea unei opere care reparcurge istoria Comisiei asupra lui Galileo,
instituită de Ioan Paul al II-lea în 1981. Şi, încă ceva, este în curs un proiect
de reeditare integrală a documentelor procesului lui Galileo, sub îngrijirea Arhivei
Secrete Vaticane, care ar urma să fie publicată până la sfârşitul lui 2009. Rămâne,
în schimb, o idee pentru moment nerealizabilă, şi anume construirea unei statui al
lui Galileo care să fie plasată în Vatican, aproape de sediul Academiei Pontificale
de Ştiinţe.
La rândul său, părintele iezuit José Gabriel Funes, directorul
Observatorului astronomic vatican a mulţumit lui Benedict al XVI-lea pentru că a încurajat
celebrarea acestui An al Astronomiei, în timp ce prof. Nicola Cabibbo, preşedintele
Academiei Pontificale de Ştiinţe s-a oprit asupra revoluţiei ştiinţifice înfăptuite
de Galileo. Ultimul care a intervenit, a fost istoricul Paolo Rossi care a spus că
Reuniunea de studiu de la Florenţa, cuprinzând 27 conferinţe, va propune o discuţie
fără cenzură asupra tuturor chestiunilor deschise cu privire la Galileo şi procesul
său.