Dezbaterea asupra bioeticii şi criza economică mondială între subiectele discursului
Papei către noul ambasador francez pe lângă Sfântul Scaun
(RV - 26 ianuarie 2009) Călătoria apostolică în Franţa, dezbaterea asupra bioeticii
şi actuala criză financiară au fost câteva din chestiunile tratate luni dimineaţă
de Benedict al XVI-lea în discursul către ambasadorul francez, Lefebvre
de Laboulaye, primit în audienţă pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare.
„Comunitatea catolică - a spus Papa - se află între forţele vii ale ţării”.
Papa
a adresat mai întâi urările sale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy „pentru acţiunea
sa în serviciul ţării şi poporului francez”. A amintit apoi cu bucurie călătoria apostolică
în Franţa desfăşurată anul trecut cu ocazia celei de-a 150-a aniversări a apariţiilor
de la Lourdes. În continuare Suveranul Pontif a exprimat încă o dată propria gratitudine
celor care au făcut posibilă succesiunea de întâlniri, „demonstrând capacitatea credinţei
de a menţine deschis spaţiul interiorităţii”. Credincioşii - a adăugat Papa - au primit
cu interes şi satisfacţie cuvintele preşedintelui francez, care a subliniat cum contribuţia
marilor familii spirituale a fost pentru viaţa naţiunii „o mare bogăţie” de care ar
fi „o inepţie” a se lipsi.
După ce a reafirmat disponibilitatea Bisericii „de
a lucra în vederea binelui comun”, Papa s-a referit la dezbaterea asupra bioeticii,
în curs în Franţa. A exprimat satisfacţie pentru faptul că misiunea parlamentară asupra
chestiunilor relative la sfârşitul vieţii, „a purtat la concluzii chibzuite şi pline
de umanitate, propunând să întărească eforturile spre a permite o mai bună însoţire
a bolnavilor”. Pontiful urează ca aceeaşi chibzuinţă care recunoaşte caracterul inviolabil
al vieţii umane „să poată fi ţinută în consideraţie în opera de revizuire a legii
asupra bioeticii”. Progresul ştiinţific - a observat - trebuie să fie ghidat de „urmărirea
binelui comun şi a demnităţii inalienabile a omului”. Oprindu-se asupra dialogului
dintre guvernul francez şi Biserică, Papa a amintit, în special, acordul abia semnat
în domeniul „recunoaşterii diplomelor eliberate de Universităţile pontificale şi de
Institutele catolice”.
În discursul către ambasadorul francez nu lipsesc referinţe
la actualul scenariu internaţional. La fel ca în alte părţi ale lumii, şi guvernul
francez trebuie de fapt să înfrunte efectele crizei economice mondiale. Urarea Papei
este ca măsurile prevăzute să favorizeze coeziunea socială şi tutelarea cetăţenilor
mai vulnerabili. Aceste dificultăţi - a mai spus - sunt „sursă de nelinişte şi de
suferinţă pentru mulţi”, dar sunt şi „o oportunitate pentru a ameliora mecanismele
financiare” şi pentru a reduce forme vechi şi noi de sărăcie. Sfântul Scaun - a afirmat
Papa - urmăreşte cu preocupare constantă situaţiile de conflicte şi de violări ale
drepturilor omului”. Nu este îndoială că - a explicat - comunitatea internaţională,
în care Franţa joacă un rol important, poate da o contribuţie justă şi eficace în
promovarea păcii şi înţelegerii între naţiuni şi pentru dezvoltarea fiecărei ţări”.
Dacă sunt respectate în libertatea lor - afirmă Papa - religiile „favorizează convertirea
inimii care conduce la angajarea împotriva violenţei, a terorismului sau războiului,
şi la promovarea dreptăţii şi a păcii”.