Episcopii catolici din Iran, în vizită la Benedict al XVI-lea pentru vizita 'ad limina
apostolorum': interviu cu preşedintele Conferinţei Episcopale din Iran, arhiepiscopul
de Teheran al Caldeilor, mons. Ramzi Garmou
RV 15 ian 2009. Benedict al XVI-lea a primit joi în cadrul vizitei lor
"ad limina apostolorum" episcopii din Conferinţa Episcopală a Iranului: pe arhiepiscopul
Nechan Karakéhéyan, administrator apostolic patriarhal de Ispahan al Armenilor, administrator
apostolic al Ordinariatului pentru catolicii de rit armean rezidenţi în Grecia şi
Ordinarius pentru Armenii catolici din Europa Occidentală; pe arhiepiscopul Thomas
Meram, titular de Urmyā al Caldeilor şi episcop de Salmas al Caldeilor; pe mons. Ignazio
Bedini, arhiepiscop de Ispahan al Latinilor şi pe mons. Ramzi Garmou, arhiepiscop
de Teheran al Caldeilor, administrator patriarhal de Ahwaz al Caldeilor şi preşedinte
al Conferinţei Episcopale din Iran, intervievat de redacţia noastră centrală:
•
"Ar fi oportun să spunem câteva cuvinte despre istoria Bisericii în Iran. Potrivit
informaţiilor de care dispunem, Biserica în Iran este rodul lucrării de evanghelizare
a Sfântului Apostol Toma şi a discipolilor săi. Aşadar, originile pot fi datate încă
din secolul I. Această Biserică a cunoscut o extraordinară expansiune în primele secole.
Misionarii care au pornit de aici au fost primii care au vestit Evanghelia la popoare
foarte îndepărtate precum China, Coreea şi Japonia. La rândul ei, a cunoscut prigoana
cruntă din timpul Sasanizilor, în special sub domnia şahului Shapur al II-lea (secolul
IV), care a prigonit creştinii timp de 40 de ani. Sângele martirilor a făcut ca Biserica
în Iran şi în Orient să tragă putere şi curaj pentru a continua misiunea ei în această
regiune. Astăzi Biserica este o comunitate mică. Din 70 de milioane de locuitori,
circa 100.000 sunt creştini. Circa 80.000 dintre ei, aparţin la Biserica Ortodoxă
Armeană. Catolicii fac parte din trei rituri: caldeean, armean şi latin. Dar a fi
o minoritate nu înseamnă a avea o importanţă restrânsă (...). Suntem recunoscători
lui Dumnezeu pentru că în comunitatea noastră este încă viu sentimentul religios.
Avem tineri implicaţi în pastoraţie precum şi câteva vocaţii la preoţie şi la viaţa
consacrată. Toate acestea sunt un semn că Dumnezeu lucrează în Biserica noastră, în
ciuda limitelor care ne sunt impuse. O caracteristică a Bisericii noastre şi a populaţiei
creştine este emigraţia. În ultimii 30 de ani, o bună parte a credincioşilor noştri
a părăsit Ţara şi din nefericire emigraţia continuă. Numai Dumnezeu ştie care vor
fi roadele Bisericii în Ţara noastră, dar avem convingerea că dacă cei care rămân
vor fi fideli vocaţiei creştine, vom avea un viitor senin".
Care sunt în prezent
principalele preocupări pastorale pentru Biserica catolică din Iran? Răspunde în continuare
arhiepiscopul de Teheran al Caldeilor, mons. Ramzi Garmou: • "Asemeni altor Biserici,
şi noi avem dificultăţi, este normal acest lucru pentru cine vrea să trăiască credinţa
şi să o mărturisească. Trebuie spus apoi că potrivit Constituţiei Republicii Islamice
a Iranului, creştinii sunt recunoscuţi oficial ca minoritate religioasă. Drept urmare,
avem libertatea de cult şi de a oferi o formare creştină credincioşilor noştri în
interiorul edificiului de cult. Preocuparea pe care trebuie să o înfruntăm este aceea
de a-i ajuta pe credincioşi să facă trecerea de la o credinţă sociologică, etnică,
transmisă de părinţi, la o credinţă care să fie cu adevărat o experienţă spirituală,
o mărturie de viaţă, deci, un dar al Duhului Sfânt. O altă sfidare pentru noi este
unitatea creştinilor. Suntem o minoritate dar dezbinată în mai multe comunităţi şi
acest fapt continuă să fie un scandal pentru creştini. Trebuie, aşadar, să facem tot
posibilul pentru ca creştinii să poată trăi în comuniune iar mărturia lor să devină
mai credibilă înaintea oamenilor. Trebuie să ne convingem apoi că suntem într-adevăr
o minoritate mică, dar că Dumnezeu poate face lucruri mari prin intermediul nostru.
Importanţa unei Biserici nu constă în vizibilitatea ei, ci în calitatea credinţei
ei şi a mărturiei credincioşilor ei".
Care sunt raporturile cu celelalte Biserici
din Iran? • "Avem raporturi frăţeşti între episcopi şi preoţi, dar dialogul ecumenic
nu este alimentat suficient. Ne mulţumim cu o întâlnire de rugăciune pentru unitatea
creştinilor o dată pe an, dar acest lucru nu e deajuns. Trebuie să intensificăm şi
să aprofundăm dialogul ecumenic pentru a răspunde la voinţa lui Isus ca toţi cei care
cred în El să fie una, pentru ca lumea să creadă".
Ce vă aşteptaţi de la vizita
'ad limina' şi întâlnirea cu Benedict al XVI-lea? • "Această vizită tradiţională
manifestă mai întâi de toate comuniunea tuturor episcopilor din lume cu Episcopul
Romei, care este şi Păstorul universal al Bisericii Catolice. Prin urmare şi noi,
ca episcopi catolici din Iran, venim să arătăm această comuniune cu Sfântul Părinte.
Apoi, ne aşteptăm să fim întăriţi în credinţă, în convingerea profundă că avem o misiune
de îndeplinit în Iran. Formulăm auspicii pentru ca Sfântul Scaun să fie mai informat
despre situaţia creştinilor din Iran şi sperăm ca această vizită să ne ajute să fim
mai bine înţeleşi în departamentele Curiei Romane pentru a stabili o colaborare mai
utilă şi rodnică pentru Biserică".