Urările Papei pentru creştinii care celebrează la 7 ianuarie Naşterea Domnului şi
apelul pentru pace în Ţara Sfântă, urmat de rechemarea atenţiei asupra condiţiei copiilor,
la rugăciunea Angelus în Piaţa Sfântul Petru
(RV - 6 ianuarie 2009) A venit la ai săi şi ai săi nu l-au primit, şi drama
se repetă şi astăzi: a spus Papa, cu referire la Isus, vorbind la marea întâlnire
de la ora 12 în Piaţa San Pietro animată marţi în solemnitatea Epifaniei Domnului
de circa 60 de mii de credincioşi, romani şi pelerini, împreună cu participanţii la
tradiţionalul cortegiu folcloric, în costume de epocă, organizat de sărbătoarea Epifaniei:
toţi împreună au luat parte la rugăciunea "Angelus" după ce au ascultat cuvântul de
învăţătură al lui Benedict al XVI-lea şi apelurile sale presante pentru pace în Ţara
Sfântă şi în Orientul Mijlociu, dar şi pentru apărarea, tutelarea şi promovarea copilăriei,
adevărată bogăţie şi binecuvântare a lumii. Papa a adresat urări de bucurie creştinilor
Bisericilor orientale care, urmând calendarul iulian, sărbătoresc Crăciunul miercuri,
7 ianuarie. Să urmărim acum alocuţiunea Sfântului Părinte: • „Celebrăm
astăzi solemnitatea Epifaniei, „Manifestarea” Domnului. Evanghelia povesteşte cum
Isus a venit în lume în mare umilinţă şi ascundere. Sfântul Matei, totuşi, relatează
episodul Magilor, care au ajuns din răsărit, călăuziţi de o stea, pentru a aduce omagiu
regelui nou-născut al iudeilor. De fiecare dată când ascultăm această povestire,
suntem impresionaţi de contrastul clar dintre atitudinea magilor, pe de o parte, şi
cea a lui Irod şi a iudeilor, pe de alta. Spune, de fapt, Evanghelia că, auzind cuvintele
magilor „regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el” (Mt 2,3).
O reacţie care poate avea diferite înţelesuri: Irod este alarmat, deoarece vede în
acela pe care magii îl caută un concurent pentru el şi pentru fiii săi. Capii şi locuitorii
Ierusalimului, în schimb, par mai degrabă uimiţi, ca treziţi dintr-o anumită toropeală,
şi având nevoie să reflecteze. Isaia, în realitate, prevestise: „Un prunc s-a născut
nouă, un fi ni s-a dat nouă; semnul puterii este pe umerii lui. Numele lui este: "Sfetnic
minunat, Dumnezeu puternic, Părinte veşnic, Principe al păcii” (Is 9,5).
•Pentru
ce oare Ierusalimul s-a tulburat? - s-a întrebat Papa. Se pare că evanghelistul vrea
aproape să anticipeze ceea ce va fi apoi poziţia mai marilor preoţilor şi a sinedriului,
dar, în parte, şi a poporului, faţă de Isus în timpul vieţii sale publice. În mod
cert, iese în evidenţă faptul că cunoaşterea Scripturilor şi a profeţiilor mesianice
nu îi face pe toţi să se deschidă Lui şi cuvântului său. Vine în minte că, în preajma
pătimirii, Isus a plâns asupra Ierusalimului, pentru că nu a cunoscut timpul în care
fusese vizitat (cf Lc 19,44). Atingem aici unul din punctele cruciale ale teologiei
istoriei: drama iubirii fidele a lui Dumnezeu în persoana lui Isus, care „a venit
la ai săi şi ai săi nu l-au primit” (In 11,11).
• În lumina întregii
Biblii, această atitudine de ostilitate, sau ambiguitate, sau superficialitate reprezintă
pe cea a fiecărui om şi a „lumii” - în sens spiritual - când se închide în faţa misterului
adevăratului Dumnezeu, care ne vine în întâmpinare în dezarmanta blândeţe a iubirii
sale. Isus, „regele iudeilor” (cf In 18,37), este Dumnezeul milostivirii şi
al fidelităţii. El vrea să domnească în iubire şi în adevăr şi ne cere să ne convertim,
să abandonăm faptele rele şi să parcurgem cu hotărâre calea binelui.
„Ierusalim”,
deci, în acest sens suntem noi toţi! Să ne ajute Fecioara Maria, care l-a primit cu
credinţă pe Isus, să nu ne închidem inima în faţa Evanghelie mântuirii. Să ne lăsăm
mai degrabă cuceriţi şi transformaţi de El, „Emanuel”, Dumnezeu venit între noi pentru
a ne dărui pacea sa şi iubirea sa.
Apoi, după rugăciunea „Îngerul Domnului”
papa Benedict al XVI-lea a lansat un presant apel pentru pace în Orientul Mijlociu.
Dar, mai întâi a adresat urările sale fierbinţi fraţilor şi surorilor aparţinând Bisericilor
Orientale, care, urmând calendarul iulian, vor celebra mâine Sfântul Crăciun. •
"Amintirea naşterii Mântuitorului să aprindă din ce în ce mai mult în inimile lor
bucuria de a fi iubiţi de Dumnezeu." Amintirea acestor fraţi ai noştri în credinţă
- a continuat Papa - mă conduce în mod spiritual în Ţara Sfântă şi în Orientul Mijlociu.
• "Continuu să urmăresc cu profundă îngrijorare violentele ciocniri armate
în act în Fâşia Gaza. În timp ce reafirm că ura şi refuzul dialogului nu poartă decât
la război, aş vrea astăzi să încurajez iniţiativele şi eforturile tuturor acelora
care, având la inimă pacea, caută să-i ajute pe israelieni şi palestinieni să accepte
să se aşeze în jurul unei mase şi să vorbească. Dumnezeu să susţină angajarea acestor
curajoşi „constructori de pace”.
Sărbătoarea Epifaniei, în multe ţări, este
şi sărbătoarea copiilor. Un gând special îndrept deci spre toţi copii, care • "sunt
bogăţia şi binecuvântarea lumii", şi mai ales spre atâţia cărora le este negată o
copilărie senină. Doresc, în special, să atrag atenţia asupra a zeci de copii şi adolescenţi
care, în aceste ultime luni, inclusiv perioada Crăciunului, în provincia orientală
a Republicii Democratice Congo, au fost sechestraţi de bande armate, care au atacat
satele şi cauzat şi numeroase victime şi răniţi. Fac apel la autorii unor asemenea
brutalităţi inumane, ca să redea copiii familiilor lor şi viitorului lor de siguranţă
şi creştere, la care au dreptul împreună cu acele dragi populaţii. Manifest în acelaşi
timp apropierea mea spirituală faţă de Bisericile locale lovite şi ele în persoane
şi în lucrări, în timp ce îndemn păstorii şi credincioşii să fie tari şi neclintiţi
în speranţă.
Episoadele de violenţă faţă de copii, care din păcate se înregistrează
şi în alte părţi ale pământului, apar şi mai reprobabile considerând că în 2009 cade
cea de-a 20-a aniversare a Convenţiei Drepturilor Copilului: un angajament pe care
comunitatea internaţională este chemată să-l reînnoiască în apărarea, tutelarea şi
promovarea copilăriei din întreaga lume. Domnul să-i ajute pe toţi cei care - şi sunt
nenumăraţi! - lucrează zilnic în serviciul noilor generaţii, ajutându-le să fie protagoniste
ale viitorului lor.
În afară de aceasta, Ziua Copilăriei Misionare, care se
celebrează în sărbătoarea de astăzi a Epifaniei este ocazie prielnică pentru a pune
în evidenţă cum copii şi adolescenţii pot desfăşura un rol important în răspândirea
Evangheliei şi în operele de solidaritate faţă de cei de vârsta lor mai nevoiaşi.
Domnul să-i răsplătească!
După saluturile particulare în limbile franceză,
engleză, germană, spaniolă şi polonă, papa Benedict al XVI-lea adresându-se pelerinilor
de limbă italiană a menţionat prezenţa tinerilor mişcării „Tra Noi”. Apoi a adresat
un salut special participanţilor la cortegiul numit „Viva la Befana” inspirat anul
acesta din folclorul teritoriului şi oraşului Assisi. „Befana”, a explicat Papa, derivă
de la cuvântul „Epifanie”, de aceea urări în această sărbătoare tuturor copiilor din
Roma! Dar şi celor mari, ca să păstreze spiritul copilăriei. Urări de bine tuturor!
Ascultaţi şi binecuvântarea apostolică invocată de papa Benedict al XVI-lea
marţi în sărbătoarea Epifaniei la întâlnirea cu pelerinii reuniţi la amiază în Piaţa
San Pietro pentru recitarea antifonului „Angelus - Îngerul Domnului”.