Libertate în Adevăr: învăţătura şi ministerul pastoral al lui Benedict al XVI-lea în 2008

(RV - 30 decembrie 2008) Trei călătorii apostolice, patru vizite pastorale în Italia, 42 audienţe generale, peste 2 milioane de credincioşi prezenţi la întâlnirile publice în Vatican şi la Castel Gagndolofo, peste 20 de şefi de Stat şi de guvern întâlniţi, 28 de grupuri de episcopi din toată lumea primiţi în vizită ad Limina Apostolorum. Sunt câteva din numerele anului 2008 pentru Benedict al XVI-lea. Un an intens, bogat în evenimente semnificative pentru episcopul Romei, succesorul lui Petru.

Vestirea bucuriei speranţei creştine, mărturisirea frumuseţii întâlnirii cu Cristos, arătarea forţei adevărului care face liberi, sfidând spiritul timpului. Benedict al XVI-lea a făcut aceasta neobosit în anul 2008 care este la sfârşit, fie că vorbea unei mulţimi de tineri la Sydney în Australia sau în faţa reprezentanţilor naţiunilor la Palatul de Sticlă, sau mai departe pelerin între pelerini la Santuarul marian de la Lourdes în Franţa. Un 2008 pe care Benedict al XVI-lea îl începe cu un apel pentru înţelegerea între popoare. La 1 ianuarie, Ziua mondială a păcii, indică în familie un model pentru dialogul dintre naţiuni:
• „Însăşi iubirea care construieşte şi ţine unită familia, celula vitală a societăţii, favorizează instaurarea între popoarele pământului a acelor raporturi de solidaritate şi de colaborare care se cuvin unor membri ai unei unice familii umane”.

Este primul dintr-o serie de apeluri de pace pe care Papa îl va adresa de fiecare dată când zăngănitul armelor va înăbuşi glasul celor mai slabi. Benedict al XVI-lea cere încetarea violenţelor anticreştine în Irak, culminate cu uciderea arhiepiscopului de Mosul, mons Paulos Raho. Condamnă ca inumane actele de terorism la Mumbai. Îndeamnă la reconciliere în Ţara Sfântă, răvăşită din nou de violenţă, la pace în regiunea Nord Kivu din Republica Democratică Congo. Deosebit de dramatică vara lui 2008 din pricina conflictului din Caucaz între Rusia şi Georgia şi dezlănţuirea violenţei anticreştine în Statul indian Orissa. Papa este aproape de credincioşii încercaţi de suferinţă:
• „Implor pe Domnul ca să-i însoţească şi să-i susţină în acest timp de suferinţă şi să le dea forţa de a continua în serviciul de iubire în favoarea tuturor. Invit liderii religioşi şi autorităţile civile să lucreze împreună pentru restabilirea între membrii diferitelor comunităţi a convieţuirii paşnice şi armoniei care au fost în totdeauna semnul distinctiv al societăţii indiene” (Audienţa generală, 27 august 2008).

Pacea şi apărarea legii naturale înscrise în inima fiecărui om, adevărat fundament al drepturilor omului, sunt în centrul istoricului discurs pe care Benedict al XVI-lea îl adresează în aprilie adunării generale a ONU la New York. O călătorie apostolică, cea din Statele Unite, în care Papa nu omite să exprime ruşine pentru abuzurile comise asupra unor minori de către preoţi şi călugări. Un curaj şi o claritate ce ajută la vindecarea rănilor. Foarte mulţi tineri participă,la Liturghiile pe care Papa le celebrează pe pământ american. Speranţe şi dificultăţi ale tineretului stau în mod deosebit la inima lui Benedict al XVI-lea care la începutul anului, lor şi în mod special celor din dieceza Romei, le dedică Scrisoarea asupra emergenţei educative. Apoi, în luna iulie la Sydney, cea de-a XXIII-a Zi Mondială a Tineretului centrată pe acţiunea Duhului Sfânt în viaţa tinerilor creştini. Nu un punct de sosire, avertizează Papa, dar de plecare:
• „La terminarea acestei extraordinare experienţe a faptului de a fi Biserică, care ne-a făcut să trăim noi Rusalii, întoarceţi-vă acasă învigoraţi iar de forţa Duhului Sfânt. Fiţi martori ai lui Cristos înviat, speranţă a tinerilor şi a întregii familii umane” (20 iulie 2008).

Noi pozitive evoluţii se înregistrează în aceste luni în raportul cu Islamul: în noiembrie se ţine la Roma seminarul organizat de Forum catolico-musulman. Sunt roadele dialogului în adevăr, indicat de Benedict al XVI-lea încă de la începutul Pontificatului său. În 2008 sunt deosebit de semnificative progresele pe calea ecumenismului. În mai, Patriarhul armean Karekin al II-lea îl vizitează pe Papa în Vatican. În noiembrie este rândul Catholicosului Aram I. Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I este la Roma de trei ori în decursul anului. Apropierea de ortodocşii ruşi este exprimată de Papa la moartea lui Alexei al II-lea în decembrie cu auspiciile ca Roma şi Moscova să continue să păşească pe calea dialogului.

La susţinerea eforturilor ecumenice contribuie şi o mare iniţiativă voită de Benedict al XVI-lea: proclamarea Anului Paulin. Iată cum Pontiful îi explică motivele la 28 iunie, în timpul celebrării Primelor Vespere - ora rugăciunii vesperale - la solemnitatea Sfinţilor Petru şi Paul:
• „Paul vrea să vorbească cu noi - azi. Pentru aceasta am voit să proclam acest special ’An Paulin’: pentru a-l asculta şi pentru a învăţa acum de la el, ca maestru al nostru, ’credinţa şi adevărul’, în care sunt înrădăcinate raţiunile unităţii între ucenicii lui Cristos”.
Apostolului neamurilor, Papa îi dedică un ciclu de cateheze la audienţa generală de miercuri. Cu Anul Paulin, celălalt mare eveniment bisericesc voit de Papa în 2008 este Sinodul episcopilor despre Cuvântul lui Dumnezeu, convocat în luna octombrie în Vatican. Astfel, Papa prezintă tema adunării, la Liturghia de deschidere în bazilica Sfântul Paul în afara Zidurilor, la 5 octombrie:
• „Numai Cuvântul lui Dumnezeu poate schimba în profunzime inima omului, şi este important de aceea ca împreună cu el să intre într-o intimitate din ce în ce mai mare fiecare credincios şi comunitate în parte. Adunarea sinodală îşi va îndrepta atenţia spre acest adevăr fundamental pentru viaţa şi misiunea Bisericii. A se hrăni din Cuvântul lui Dumnezeu este pentru ea îndatorirea primară şi fundamentală”.

În acest 2008, Benedict al XVI-lea intensifică ocaziile de dialog cu lumea ştiinţei. Frecvente sunt reflecţiile Papei asupra crizei economice globale. În mesajele către reuniunile la vârf ale FAO precum şi la întâlnirea de la ONU asupra Obiectivelor Mileniului, Benedict al XVI-lea cere ca persoana şi demnitatea ei să fie reaşezată în centrul raporturilor economice. Semnificativ în Mesajul pentru Ziua Mondială a Păcii 2009, subliniază „repercusiunile negative pe care situaţia de sărăcie a întregi populaţii sfârşeşte prin a le avea asupra păcii”. Iată exortaţia sa, la audienţa din luna mai adresată membrilor Fundaţiei „Centesimus Annus”:
•”În centrul oricărei programări economice, în special considerând vasta şi complexa reţea de relaţii ce caracterizează epoca post-modernă, trebuie ca să fie întotdeauna persona, creată după chipul lui Dumnezeu şi voită de El pentru a păzi şi administra imensele resurse ale creaţiei” (31 mai 2008).

Altă temă mereu în prim plan în Magisteriul lui Benedict al XVI-lea este a spune „da” vieţii, apărarea ei de la concepere până la moartea naturală. În mod deosebit, Papa revine de mai mult ori asupra învăţăturii enciclicei „Humanae Vitae” de la promulgarea căreia se împlinesc 40 de ani. Prin acel document mereu actual, subliniază, Paul al VI-lea a arătat în mod curajos că iubirea conjugală, deschisă darului inestimabil al vieţii, trebuie să întrunească libertate şi adevăr.
 
Aici serviciul audio: