Discursurile Papei către noii ambasadori ai Statelor: Malawi, Suedia, Sierra Leone,
Islanda, Luxemburg, Madagascar, Belize, Tunisia, Kazahstan, Bahrain şi Insulele Fiji
(RV - 18 decembrie 2008) În discursurile adresate în mod particular fiecăruia
dintre noii diplomaţi europeni, acreditaţi pe lângă Sfântul Scaun. Papa a manifestat,
între altele, o „vie preocupare” pentru proiectul de lege asupra eutanasiei
şi sinuciderii asistate aflată în discuţie în parlamentul Luxemburgului,
invocând respectarea vieţii şi demnităţii umane. Un respect
solicitat şi cu ambasadorul Suediei, în special asupra temelor tutelării juridice
a familiei şi a vieţii încă nenăscute. Benedict al XVI-lea a apreciat de asemenea
deschiderea Suediei spre miile de creştini în fugă din Irak, adăugând că „se roagă
în fiecare zi” pentru creştinii din Orientul Mijlociu.
Pe lângă abordarea cu
Luxemburgul, tema actualei crize financiare a fost subliniată de Benedict al XVI-lea
şi în discursul pentru ambasadorul Islandei cu urarea ca ţara nord-europeană
să cunoască o rapidă restabilire după seria de dificultăţi economice din ultima vreme.
Promovarea
păcii, valoarea libertăţii religioase, necesitatea dialogului dintre culturi precum
şi angajarea pentru o creştere economică posibil de susţinut şi solidară sunt principalele
teme tratate de Papa în discursurile către ambasadorii a patru ţări majoritar islamice:
Tunisia, Kazahstan, Bahrain şi Sierra Leone.
„Un
semn de speranţă pentru Africa şi pentru lume”. Benedict al XVI-lea a calificat astfel
progresele înregistrate de Sierra Leone, după ani îngrozitori de război şi
violenţă distructivă. În discursul către ambasadorul Christian Sheka Kargbo, Papa
a constat că recentele alegeri au manifestat „dorinţa poporului pentru o pace durabilă
şi o democraţie trainică”. Apoi, a exprimat urarea ca instituţiile democratice ale
ţării să fie tot mai puternice şi să se promoveze dreptatea în societate. Biserica,
a fost asigurarea sa. susţine cu convingere acest nou climat de stabilitate socială
şi se angajează în favoarea înţelegerii reciproce între persoane de credinţe şi etnie
diferită. A reafirmat astfel importanţa eforturilor guvernului pentru o dezvoltare
posibil de susţinut şi o gestiune atentă a resurselor. În actualul context al globalizării,
a adăugat, este necesară o cooperare între sectorul public şi privat şi acţiune concertată
între ţări şi organisme internaţionale. La fel de urgentă, a avertizat, este lupta
împotriva corupţiei în politică.
Cu ambasadoarea Tunisiei, Rafiâ Limam
Baouendi, Papa s-a oprit asupra dificilei situaţii economice la nivel global care
cere „o autentică solidaritate”, „pentru ca săracii să fie şi mai penalizaţi”. O creştere
economică care se dezvoltă în dauna unor întregi popoare, a fost avertismentul său,
este inacceptabilă. Viaţa omului, a spus, nu poate fi redusă doar la dimensiunea materială.
Totodată Pontiful a indicat ca necesar dialogul între culturi şi religii, pentru ca
să fie promovată pacea, respectul persoanei şi drepturilor ei fundamentale. Pe de
altă parte, a adăugat, recunoaşterea că viaţa este un dar al lui Dumnezeu şi deci
este sacră, reprezintă „baza comună” pentru a construi o lume mai armonioasă şi mai
primitoare. Nu a omis să pună accentul pe importanţa libertăţii religioase şi de conştiinţă.
În fine, a încurajat Tunisia să desfăşoare un rol important în aria Mării Mediterane
şi în continentul african.
În discursul către ambasadorul statului Bahrain,
Naser Muhamed Youssef Al Belooshi, Pontiful a invitat creştini şi musulmani să
colaboreze, în pofida diferenţelor, pentru a apăra valorile esenţiale ale vieţii şi
familiei, ale păcii şi solidarităţii. Şi a formulat auspicii pentru a înţelegere reciprocă
între persoane de credinţe diferite în vederea unor relaţii tot mai fraterne. În special,
Papa a lăudat tradiţia de ospitalitate a Bahrainului faţă de muncitorii străini, dintre
care mulţi sunt catolici. A mulţumit apoi autorităţile Regatului care asigură respectarea
libertăţii religioase exprimând totodată dorinţa ca credincioşii să poată dispune
de noi locuri de cult.
Importanţa dialogului dintre credinţe şi culturi a fost
şi tema dominantă în discursul către ambasadorul Kazahstanului, Amanzhol Zhankuliyev.
O ţară, a constat Papa, care geografic este loc de întâlnire şi de dialog, într-o
arie de vecinătate cu Rusia, Europa, China şi ţări majoritar musulmane. Kazahstanul
poate fi, a spus Papa, un fel de laborator unde se caută o „coabitare respectuoasă
a diversităţii culturale şi religioase”. Experienţă, a adăugat, care demonstrează
că este posibil „pentru oameni să trăiască cu demnitate în pace şi în respectarea
credinţei fiecăruia”. Religiile au un rol pozitiv de jucat dacă se respectă şi colaborează
împreună la obiective comune. La rândul lor, Statele nu trebuie să se amestece în
spaţiul religios nici să folosească religia în mod abuziv. Benedict al XVI-lea a făcut
apoi referinţă la multele bogăţii naturale prezente în Kazahstan, cerând ca acestea
să fie repartizate în mod echitabil pentru favorizarea politicii naţionale şi internaţionale.
Să
venim acum la Scrisorile de acreditare ale ultimilor patru ambasadori, cei din Madagascar,
Belize, Malawi şi insulele Fiji. Distanţa crescândă dintre nordul
şi sudul lumii, între bogaţi şi săraci, a fost în centru discursului Papei către ambasadorul
Republicii Madagascar, Rajaonarivony Narisoa. Această ţară a cunoscut de
fapt o înrăutăţire a propriei situaţii socio-economice după trecerea unor cicloane
devastatoare. De aici auspiciile pentru comunitatea internaţională de a nu reduce
ajutoarele necesare dezvoltării pentru naţiunile mai sărace, luând drept pretext criza
financiară mondială.
Ambasadorului Oscar Ayuso din Belize, în America
centrală, Papa i-a recomandat ca tinerii să preia moştenirea unor tradiţii culturale
şi religioase, rod al unei istorii de cooperare şi de respect reciproc. Valori cărora
astăzi li se contrapun - a observat Papa - modele culturale de import, care alimentează
un climat de cinism, favorizează abuzul de alcool şi droguri şi slăbesc idealul, generozitatea
şi speranţa tinerilor. În faţa acestor fenomene - a repetat Sfântul Părinte - familia
devine bastion pentru viitorul societăţii şi apărarea demnităţii umane.
Adresându-se
ambasadorului statului Malawi, Isaac Chikwekwere Lamba, Papa a remarcat necesitatea
urgentă pentru ţările africane de a fi unite pentru a înfrunta provocările viitorului
şi asigura o nouă dezvoltare sănătoasă şi integrală a popoarelor lor. În special liderilor
politici şi religioşi din Malawi, care se străduiesc deja să coopereze în viaţa politică,
Papa le-a cerut să lupte împreună pentru garantarea siguranţei alimentare, înfrângerea
sărăciei şi a bolilor, în special a flagelului SIDA.
Cuvinte de încurajare
Benedict al XVI-lea a adresat în fine ambasadorului Pio Bosco Tikoisuva, al Insulelor
Fijipentru paşii înregistraţi în direcţia restabilirii unui guvern democratic
în arhipelagul din sudul Pacificului, în largul Oceaniei Pacifico, după lovitura de
Stat din 2006, în speranţa - a observat Papa - ca să se de voce tuturor sectoarelor
societăţii şi să se folosească bine talentele şi energiile tuturor locuitorilor de
diferite etnii. Papa a solicitat apoi o cooperare regională în aria Pacificului pentru
a face faţă provocării schimbărilor climatice şi asigura un model de dezvoltare posibil
de susţinut.