Alocuţiunea Papei înainte de rugăciunea "Angelus" recitată cu credincioşii În solemnitatea
"Neprihănitei Zămisliri" (text)
(RV - 8 decembrie 2008) Mii de credincioşi, romani şi pelerini,
profitând şi de vremea frumoasă, s-au reunit luni la ora 12 în Piaţa Bazilicii Vaticane
ca să asculte cuvântul succesorului lui Petru şi să se roage împreună antifonul marian
"Îngerul Domnului" în solemnitatea "Neprihănitei Zămisliri". Pontiful a explcat semnificaţia
sărbătorii plecând de la prezenţa răului în lume, datorată păcatului originar, de
care Preasfânta Fiocioara Maria a fost scutită încă din prima clipă a zămislirii
ei. În Maria, Dumnezeu a “pregătit un lăcaş
vrednic Fiului său şi, în vederea meritelor morţii Lui, a ferit-o de orice pată de
păcat”. Iată alocuţiunea Papei
în versiunea noastră de lucru:
„Dragi fraţi şi surori ! Misterul Neprihănitei
Zămisliri a Mariei, pe care astăzi îl celebrăm solemn, ne aminteşte două adevăruri
fundamentale ale credinţei noastre: înainte de toate păcatul originar şi apoi biruinţa
asupra lui de către harul lui Cristos, biruinţă ce străluceşte în mod sublim în Maria
Preasfântă. Existenţa a ceea ce Biserica numeşte „păcat originar” este din nefericire
de o evidenţă covârşitoare, chiar numai dacă privim în jurul nostru şi înainte de
toate înlăuntrul nostru. Experienţa răului este de fapt atât de consistentă, încât
se impune de la sine şi suscită în noi întrebarea: de unde provine? Mai ales pentru
unul care crede, interogativul este încă şi mai profund: dacă Dumnezeu, care este
Bunătate absolută, a creat totul, de unde vine răul?
Primele pagini ale Bibliei
(Gen 1-3) răspund tocmai la această întrebare fundamentală, care interpelează
fiecare generaţie umană, prin povestirea creaţiei şi a căderii strămoşilor: Dumnezeu
a creat totul pentru existenţă, în special a creat fiinţa umană după propriul său
chip; nu a creat moartea, dar aceasta a intrat în lume din invidia diavolului (cf
Înţ 1,13-14; 2,23-24) care, răzvrătindu-se împotriva lui Dumnezeu, a atras în
cursă şi oamenii, ducându-i la răzvrătire. Este drama libertăţii, pe care Dumnezeu
o acceptă până la capăt din iubire, promiţând însă că va fi un fiu de femeie care
va strivi capul şarpelui străvechi (Gen 3,15).
Încă de la început, deci, „sfatul
etern” cum ar spune Dante - are un „termen fix” (Paradiso, XXXIII,3): Femeia
predestinată să devină mamă a Răscumpărătorului, mamă a Aceluia care s-a umilit până
la extrem pentru a ne conduce din nou la demnitatea noastră originară. Această Femeie,
în ochii lui Dumnezeu, are dintotdeauna un chip şi un nume: „plină de har” (Lc
1,28), cum a chemat-o Îngerul vizitând-o la Nazareth. Este noua Evă, mireasă a
noului Adam, destinată să fie mamă a tuturor celor răscumpăraţi. Aşa scria Sfântul
Andrei Cretanul: „Theotókos, Născătoarea de Dumnezeu - Maria, refugiul
comun al tuturor creştinilor, a fost cea dintâi care a fost eliberată de căderea primitivă
a primilor noştri strămoşi” (Omilia IV asupra Naşterii, PG 97, 880
A). Şi liturgia de astăzi afirmă că Dumnezeu a “pregătit un lăcaş vrednic Fiului
său şi, în vederea meritelor morţii Lui, a ferit-o de orice pată de păcat” (Rugăciunea
zilei).
Preaiubiţilor, în Maria Neprihănită, noi contemplăm reflexul Frumuseţii
care salvează lumea: frumuseţea lui Dumnezeu care străluceşte pe chipul lui Cristos.
În Maria această frumuseţe este cu totul pură, liberă de orice trufie şi prezumţie.
Astfel Fecioara s-a arătat Sfintei Bernadette, acum 150 de ani, la Lourdes, şi în
felul acesta este venerată în atâtea sanctuare. Astăzi, după amiază, potrivit tradiţiei,
şi eu îi voi aduce omagiu la monumentul dedicat Ei în Piaţa de Spania. Să o invocăm
acum pe Fecioara Neprihănită, reluând cu Îngerul cuvintele Evangheliei, pe care liturgia
de azi le propune pentru meditaţia noastră”.
După rugăciunea „Angelus”
şi înainte de saluturile particulare în diferite limbi, Papa a adresat
un salut membrilor Academiei Pontificale a Imaculatei sau Neprihănitei.
„Sunt
bucuros să salut Academia Pontificală a Imaculatei şi pe preşedintele ei cardinalul
Andrea Maria Deskur. Dragi prieteni, la 20 de ani de la aprobarea noului Statut al
Academiei, o invoc pe Fecioara Sfântă să vegheze mereu asupra voastră şi asupra activităţii
voastre.
Au urmat saluturile în limbile franceză, engleză, germană, spaniolă,
polonă şi italiană: În franceză, Papa a spus că „suntem în uniune
cu pelerinii adunaţi în sanctuarele mariane, şi în special la Lourdes pentru încheierea
Anului Jubiliar al Apariţiilor (150 de ani), dar deopotrivă cu credincioşii reuniţi
la Ars cu ocazia deschiderii Anului Jubiliar pentru cea de-a 150-a aniversare a morţii
Sfântului Ioan Maria Vianney.
În italiană, Papa a salutat toţi membrii
Acţiunii catolice Italiene, care în această sărbătoare reînnoiesc adeziunea la asociaţie.
Susţinuţi de ocrotirea maternă a Mariei Preasfinte, să poată exprima cât mai bine
serviciul lor bisericesc şi mai ales angajarea educativă, pentru care Acţiunea Catolică
poate conta pe o îndelungă şi consolidată tradiţie. Salut apoi familiile Mişcării
‘Tra noi’. Sărbătoare frumoasă, tuturor!”