Mons. Migliore: criza financiară va deveni catastrofă dacă e gestionată doar de ţările
bogate
(RV - 28 noiembrie 2008) A face faţă crizei economice mondiale şi începerea
proceselor capabile să combată eficient sărăcia. Sunt câteva din provocările
Conferinţei internaţionale asupra Finanţelor pentru dezvoltare convocată de Naţiunile
Unite şi care se deschide sâmbătă, 29 noiembrie, la Doha, în Qatar. Până la 2 decembrie
şefi de Stat şi de guvern şi directori ai principalelor instituţii şi agenţii de dezvoltare
vor stabili iniţiative şi proiecte în scopul cooperării internaţionale. După summitul
G-20 de la Washington, care a creat soluţii pe termen mediu pentru criza pieţelor
de desfacere, Fondul Monetar Internaţional a vorbit despre posibilitatea unei noi
catastrofe financiare.
Comentează mons. Celestio Migliore, observator permanent
al Sfântului Scaun la ONU, de la New York. • „Deja de multă vreme ne găsim
în mijlocul unei crize financiare ce va putea deveni catastrofală dacă nu se iau măsuri
pentru limitarea reverberaţiilor sale asupra altor crize: cea economică, alimentară,
energetică; este nevoie să se intensifice coordonarea şi frontul compact în căutarea
de soluţii; va trebui să se recupereze unele dimensiuni de bază ale finanţelor, adică
cele privind predominarea muncii asupra capitalului, a relaţiilor umane asupra simplelor
tranzacţii financiare, a eticii asupra singurului criteriu al eficienţei”.
Într-o
recentă notă, Consiliul Pontifical al Dreptăţii şi Păcii a cerut guvernanţilor să
evite instituirea unui lanţ al protecţionismului reciproc, întrucât
Sfântul Scaun se teme de un atare risc mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare. •
„Experţii ne spun că în acest moment ar avea efecte extrem de negative ridicarea unor
noi bariere, fie pentru schimburile de bunuri şi servicii, fie pentru investiţii.
Orice măsură protecţionistă de acest gen ar putea exacerba actuala situaţie economică.
Tot
nota departamentului vatican „Dreptate şi Pace” cere, aşa cum
a făcut şi Papa în numeroase intervenţii, o mai mare implicare a ţărilor în curs de
dezvoltare din partea economiilor puternice. • „A fost Papa însuşi cel
care a relevat, în faţa Adunării generale a ONU, la 18 aprilie anul acesta, că consimţământul
multilateral continuă să fie în criză şi uneori chiar nerelevant, tocmai pentru că
este subordonat deciziilor câtorva, puţini la număr, în timp ce problemele lumii cer
intervenţii în formă de acţiune colectivă din partea comunităţii internaţionale. Şi
apoi, între lecţiile acestei crize există una pe care puţini o consideră, sesizează,
dar este importantă: la urma urmelor, debitorii cei mai demni de încredere, cei care
plătesc datoriile şi împrumuturile, sunt tocmai cei săraci, cei care folosesc bine
ajutoarele pentru a programa o viaţă decentă. Privind dezvoltarea atinsă recent de
multe ţări, se constată că finanţarea dezvoltării a dat bune rezultate acolo unde
au fost finanţate programe pentru preîntâmpinarea exigenţelor de bază ale celor mai
săraci: sănătate, educaţie, locuinţă, muncă… Aceste planuri de ajutor, pe lângă faptul
de a fi creat bunăstare, au promovat armonie, coexistenţă paşnică şi cooperare.”
Alt
îndemn frecvent în intervenţiile Sfântului Scaun prin observatorii săi la ONU,
este cel pentru un sistem financiar mai transparent şi responsabil. În concret, care
sunt căile de parcurs? • „Cred că trebuie să se inverseze procesul devenit
puţin ciudat al finanţării economiei, pentru a adopta criterii mai corespunzătoare
persoanei umane, care are gestiunea şi beneficiul finanţelor. Regulamente şi coduri
etice existau deja mult înainte de criză; problema este că exista o vastă impunitate
pentru cine nu le respecta. Şi apoi, există o chestiune de leadership, de autoritate
morală a guvernanţilor la toate nivelele, care au responsabilitatea primară să protejeze
cetăţenii, mai ales masa lucrătorilor, a celor care economisesc, lume de rând care
nu are posibilitatea să urmărească complicata inginerie financiară şi trebuie să fie
pusă la adăpost împotriva fraudelor şi abuzurilor celor şmecheri…”
Veţi
fi prezent la conferinţa internaţională a ONU, la Doha: un eveniment la care vor participa
reprezentanţi din toate cele 192 de ţări membre ale Naţiunilor Unite. Ce contribuţie
va aduce Sfântul Scaun cu această ocazie? • „Sfântul Scaun a urmărit asiduu
şi activ pregătirea acestei conferinţe la nivel de dezbateri şi de negociere asupra
documentului final. Aportul nostru s-a concentrat asupra câtorva capitole, precum
cel al mobilizării resurselor interne ale ţărilor care este indispensabilă pentru
a permite ţărilor în curs de dezvoltare să decoleze cu propriile forţe, şi să evite
noi forme de colonialism economic. Am colaborat la formularea de propuneri privind
comerţul internaţional, ajutoarele publice pentru dezvoltare, chestiunea datoriei
externe şi în special, reţinem importantă participarea Sfântului Scaun pentru a acorda
sprijinul nostru şi încuraja pe alţii să-şi asume angajamentul de a urmări cauza bună
a dezvoltării, atât din datorie de solidaritate, dar şi din corectitudine politică.
Din această criză vom ieşi bine, dacă vom fi toţi împreună; vom da faliment, dacă
fug la adăpost doar cei care dispun de mijloace.”
La ce vă aşteptaţi în
viitorul apropiat? • „Aş zice, să se continue eforturile pentru căutarea de
soluţii care se vor răsfrânge în beneficiul tuturor; ca fiecare segment al societăţii
să dea propria contribuţie: experţii la nivel instituţional, guvernanţii cu fermitate
şi simţ de responsabilitate, operatorii financiari, familiile, întreprinderile cu
o tresărire şi ele de responsabilitate personală şi de solidaritate. Din partea ei,
şi Biserica are o sarcină: aceea de a educa şi forma oamenii în spiritul acestor valori”. Aici
serviciul parţial audio: